Situația provocată în România de apariția și evoluția pandemiei a determinat constituirea unui grup de reflecție format din academicieni, cercetători din institutele Academiei Române, reprezentanți ai mediului universitar, grup care a analizat și a propus o serie de măsuri în vederea atenuării efectelor pandemiei pe termen scurt, mediu și lung. Din informarea oficială a Academiei Române rezultă că „grupul de reflecție consideră că pandemia a generat o criză care reprezintă o oportunitate pentru relansarea societății și economiei românești în cadrul unui program strategic de dezvoltare durabilă”. Principalele sectoare analizate și pentru care sunt propuse obiective și acțiuni în vederea atenuării sau chiar eliminării a efectelor crizei sunt educația, cercetarea științifică, agricultura, resursele minerale și energia, mobilitatea.

Prezentăm, în cele ce urmează, concluziile analizei, aferente fiecărui sector menționat:

1. EDUCAȚIA

Prin evoluția spectaculoasă înregistrată în ultimul deceniu, tehnologia informației și comunicațiilor poate și trebuie să contribuie la modernizarea și eficientizarea procesului de educație și instruire a elevilor și studenților. În acest scop se impune necesitatea regândirii întregului proces formativ-educativ, în contextul evoluției tehnologiei, al trecerii la noua revoluție industrială bazată pe integrarea calculatoarelor, al comunicațiilor cu obiectele fizice, unde comunicarea între mașini (M2M) și comunicarea între oameni și mașini (H2M) joacă un rol esențial. Sistemul național de educație și instruire trebuie adaptat la cerințele impuse de mobilitatea și globalizarea pieței forței de muncă. 

● Dotarea tuturor școlilor cu mijloace tehnice pentru asigurarea condițiilor necesare educației online (calculatoare, tablete, table inteligente, infrastructuri de comunicații, acces la platforme online).

● Pregătirea tuturor profesorilor pentru utilizarea eficientă a infrastructurii în procesul de educație digitală.

● Lansarea unui program coerent de educație continuă a cetățenilor pentru adaptarea la evoluția tehnologiei comunicațiilor și calculatoarelor, a roboticii și inteligenței artificiale.

2. CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ

● Reorganizarea sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare și orientarea cercetării inclusiv spre programe care să susțină economia și trecerea la economia digitalizată (noua revoluție industrială).

● Înființarea Fundației Române pentru Știință, cu fonduri publice și private, cu misiunea de a gestiona programe naționale de cercetare, politicile pentru cercetare-dezvoltare, infrastructura pentru cercetare, transferul tehnologic și valorificarea rezultatelor.

● Alocarea a cel puțin 2% din buget pentru susținerea programelor de cercetare-dezvoltare și inovare, așa cum se întâmplă în majoritatea statelor dezvoltate.

● Lansarea unui program național pentru stimularea creativității, inovării și invențiilor, cu aplicabilitate în economie și societate.

● Adoptarea unui program național pentru susținerea companiilor private și publice, românești sau internaționale, destinate dezvoltării de programe de cercetare-dezvoltare-inovare în România.

● Crearea și susținerea centrelor de excelență în universități și institute de cercetare și a centrelor de transfer al cunoștințelor, inovațiilor și invențiilor în mediul economic. Întărirea cooperării între universități, institute de cercetare și mediul economic.

3. ECONOMIA

● Susținerea unui program național pentru dezvoltarea infrastructurii de transport rutier, feroviar, aerian și implementarea tehnologiilor digitale pentru optimizarea mobilității.

● Susținerea unui program național pentru optimizarea activităților în mediul urban și rural, implementarea unor concepte precum „orașe inteligente”, „transport inteligent”, „clădiri inteligente” ș.a.

● Încurajarea și susținerea întreprinzătorilor pentru dezvoltarea industriei pe baza unor inovații și invenții românești. Identificarea unor domenii tehnologice și industriale care pot conduce la relansarea unor sectoare industriale cu capital autohton (mașini agricole, automobile, echipamente electrice și de automatizare, sisteme de programare, fabrici de ulei, fabrici de zahăr, produse chimice, industria de armament etc.)

4. AGRICULTURA

● Susținerea programului de irigații și valorificarea potențialului hidrologic natural al râurilor și lacurilor, înscris într-un program național de amenajare a terenurilor  agricole. 

● Inițierea și susținerea unui program național de împădurire și refacere a fondului forestier, precum și a perdelelor forestiere pentru protecția terenurilor agricole.

● Lansarea și susținerea unui program național pentru revigorarea sectorului zootehnic (creșterea porcilor, ovinelor, bovinelor) și valorificarea eficientă a produselor, prin crearea la nivel regional a combinatelor de prelucrare a laptelui, cărnii ș.a.

● Crearea unor ferme complexe, cu participarea statului și a mediului privat, pentru asigurarea necesarului de produse alimentare de calitate superioară.

● Crearea centrelor regionale de colectare, stocare și livrare de produse alimentare prin implicarea direcțiilor județene pentru susținerea agriculturii.  

● Susținerea directă a exploatațiilor agricole generatoare de produse agroalimentare, necesare pieței interne (carne, lapte, legume, fructe și derivate ale acestora).

5. RESURSELE / ENERGIA

● Regândirea sistemului de exploatare și valorificare a resurselor minerale și energetice (gaze, petrol, cărbune, minereuri critice).

● Regândirea și reavizarea sistemului energetic național și a celui minier ca sisteme strategice aflate sub controlul statului.

6. SECURITATEA CIBERNETICĂ

● Crearea unui sistem național coerent de securitate cibernetică, în contextul creșterii complexității infrastructurilor și a vulnerabilităților determinate de noua revoluție industrială și de digitalizarea economiei și a societății. 

„Pentru operaționalizarea unor asemenea obiective se impun viziune, coerență și responsabilitate din partea factorilor de decizie”, menționează autorii analizei. În acest sens, potrivit acestora, sunt necesare acțiuni în următoarele direcții:

A) Reconsiderarea rolului economic și social al statului și al parteneriatului public-privat. Statul reprezintă un agent economic sui generis, a cărui intervenție crește odată cu mărirea gradului de complexitate a economiei, cu extinderea globalizării, a digitalizării pe plan mondial, în contextul unor probleme majore, generate de dezastre naturale, pandemii, degradarea mediului.

B) Investigarea atentă a problemelor legate de migrarea populației și de reducerea îngrijorătoare a numărului de locuitori din anumite zone; lansarea unui program de stopare a declinului demografic și de creștere a natalității.

C) Asigurarea premiselor necesare și suficiente pentru refacerea economiei și dezvoltarea durabilă a României prin: ▪ îmbunătățirea stării de sănătate a populației; ▪ creșterea gradului de ocupare a forței de muncă; ▪ asigurarea unui nivel de educație cât mai apropiat de cerințele economiei și societății moderne; ▪ promovarea și susținerea finanțării investițiilor publice și private, ca factor de creștere economică și de progres social; ▪ regândirea sistemului de împrumuturi și dobânzi pentru susținerea sectorului economic și a inițiativelor private; ▪ elaborarea unor măsuri și instrumente de creștere a eficienței economice și de protecție a mediului; ▪ conceperea și implementarea unor programe pentru creșterea rezilienței economice, a vitezei de recuperare a declinului economic și social; ▪ promovarea conceptelor legate de implementarea noii revoluții industriale, cu profunde consecințe în toate sectoarele socioeconomice; ▪ acordarea unei atenții sporite schimbărilor structurilor industriei, comportamentului consumatorilor, pozițiilor pieței și atractivității sectoarelor; ▪ stimularea creativității și inovării pentru progresul social și economic al țării; ▪ refacerea încrederii populației în viitorul țării, în forța unității naționale; ▪ mobilizarea întregului potențial intelectual pentru relansarea societății românești și consolidarea prestigiului României, ca țară cu o economie modernă, cu un sistem de educație performant, cu un sistem de sănătate eficient, cu un program coerent de dezvoltare generală.

D) Valorificarea oportunităților oferite de Uniunea Europeană, cu rol complementar față de eforturile la nivel național, determinante pentru dezvoltarea socioeconomică a țării pe termen mediu și lung.

E) Operaționalizarea strategiei naționale de dezvoltare durabilă până în anul 2030, document oficial ca interfață la agenda ONU, cu accent pe noua paradigmă a dezvoltării durabile, având la bază reducerea inechității sociale și a sărăciei extreme.

F) Participarea activă, cu resurse proprii și cu resurse atrase, la programul european Green Deal, cu impact major asupra ecosistemelor naturale la nivelul întregii țări, pentru creșterea eco-eficienței și a capacității de protecție a mediului.

G) Constituirea unei comisii guvernamentale pentru analiza modului de gestionare a capitalului bancar, menită să vizeze rata dobânzilor, facilitățile privind perioada de grație și rambursare a creditelor, dobânzile subvenționate ș.a., precum și modul de susținere a capitalului bancar național public și privat.

H) Elaborarea unui program național pentru gestionarea durabilă a resurselor minerale și a Programului Geologic Național de reevaluare a acestor resurse, cu recomandări de valorificare a acestora.