În condițiile în care spațiul public este – pur și simplu – invadat de informații și comentarii despre stadiul actual și perspectivele economiei românești, nu este de mirare că se întreține o stare de confuzie nefavorabilă (din foarte multe unghiuri de vedere) lumii afacerilor, afectată puternic de prelungirea pandemiei. Desigur, nu este vorba, aici, despre necesitatea limitării dreptului la liberă opinie, ci doar despre identificarea unor criterii care pot (și trebuie) să facă diferența dintre obiectiv și subiectiv în evaluarea a ceea ce se întâmplă și este posibil să se întâmple în economia noastră națională într-un orizont de timp previzibil. Bineînțeles, ambele abordări sunt dezirabile. Filtrul prezentat de propriile percepții, mai ales ale întreprinzătorilor, ale managerilor, funcționează permanent și este bine că o multitudine de sondaje de opinie, deseori convergente, ne indică „pulsul” business-ului din cele mai diverse domenii și la o scară largă – de la firme la entități administrativ-teritoriale până la țara în întregul ei, în context regional, continental și mondial.

Așa cum rezultă din investigațiile sociologice recente, majoritatea firmelor se concentrează pe menținerea lor pe „linia de plutire” prin valorificarea mai eficientă a potențialului de care dispun și prin consolidarea pozițiilor specifice pe piața internă și externă. În acest context, nu se întrezăresc șanse reale de redresare semnificativă nici până la finalul anului în curs, nici în primul trimestru din 2021. Există, firește, domenii în care anticipările, la rândul lor realiste, indică posibilități de extindere a activității finalizate prin creșterea profitului, mai ales pe baza comenzilor din zonele medicale și, pe plan mai amplu, din toate entitățile angajate în prevenirea și combaterea pandemiei. De asemenea, se estimează un spor de producție și vânzări ca efect al pregătirilor pentru Crăciun și Anul Nou.

Cum mai remarcam, proiecțiile la nivel de bază au, inevitabil, doza lor de subiectivism, însă ceea ce este demn de reținut, în condițiile dublei crize cu care ne confruntăm, vizează faptul că numeroși manageri s-au aplecat, mai mult ca oricând, asupra evaluărilor oficiale referitoare la procese și fenomene care privesc ansamblul economiei românești. De aici, interesul special față de recentele anticipații ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), estimări care, în bună măsură, fundamentează rectificarea bugetară actuală și, mai ales, proiectele finanțelor publice pentru anul viitor.

Astfel, în cazul industriei, se consideră că, în 2020, vom avea o comprimare de cel puțin 9 procente, care vor fi recuperate doar parțial în anul viitor printr-o creștere de numai 6,1%. La fel, în agricultură, după o cădere de nu mai puțin 20 de procente în 2020 se prognozează un spor de 9,3%, în 2021. În schimb, în sfera serviciilor, la o comprimare de 2% în acest an, se anticipează o majorare de 3,5%, în 2021. Aproximativ în aceiași parametri se situează consumul final, respectiv după un minus de 2 procente, în 2020, ar urma o creștere de 4,5% în anul viitor. Singurul domeniu care, după toate calculele, va fi pe plus în acest an și în cel viitor vor fi construcțiile, cu sporuri de 9,5% în 2020, și de 6,7% în 2021.

Tabloul configurat de CNSP prezintă – desigur, prin metodologiile dezirabile care îl fundamentează – o notă evidentă de realism, dar ar putea să sufere schimbări ca urmare a acțiunii multor factori, în primul rând a celor din sfera medicală, fapt subliniat și de autorii Prognozei. „Cantitatea” de impredictibil, de imprevizibil, acumulată în această perioadă de prelungire a pandemiei, impune multă prudență în anticipări. Regăsim în această abordare și majoritatea opiniilor oamenilor de afaceri care refuză, cu îndreptățire, optimismele facile. Bineînțeles, nu pot fi ignorate nici elementele care acționează în zona anticriză, respectiv măsurile instituționale de sprijin pentru lumea afacerilor, dar – mai ales – inițiativele de la bază, ale întreprinzătorilor, ale managerilor care știu și pot să transforme multe provocări în oportunități. Tocmai luarea în considerare a unor asemenea experiențe generează un sentiment tonic de încredere că există, la diferite niveluri și în anumite domenii, soluții anti-criză. Este puțin? Este mult? Este suficient? Nu numai timpul, ci și simbioza dintre voință și competență își vor spune, decisiv, cuvântul.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)