România este o oază verde pe harta mondială a poluării și stă foarte bine în raport cu alte țări din regiune, a declarat comisarul șef al Gărzii Național de Mediu, Octavian Berceanu, citat de Agerpres. Acesta a adăugat că, în perioada următoare, va fi elaborat un Regulament de amplasare a senzorilor de măsurare a calității aerului pentru o acuratețe mai mare a datelor. „Vorbim despre măsurători care au avut în vedere perioada iernii, atunci când peste aceste localități se produce inversiune termică. Ne aflăm ca într-o cuvă pe care vin un capac și noxele produse în interiorul acestei cuve pur și simplu nu se mai mișcă și rămân înțepenite în aerul respectiv. La fel se întâmplă în București. Avem acele episoade pe timpul iernii când nu avem nicio circulație a aerului, dar încălzirea se produce. Și în zone precum Iași sau în Covasna există un potențial al încălzirii locuințelor care blochează toate gazele emise chiar de la încălzirea cu combustibili solizi, ce blochează aceste particule, plus cele rezultate din circulație. Când vorbim de Covasna nu vorbim de trafic rutier intens, însă în momentul în care vorbim de Iași, București sau Cluj, vorbim și de trafic destul de intens”, a spus, la un post de televiziune, Octavian Berceanu.

Potrivit oficialului, senzorii independenți de măsurare a calității aerului, chiar dacă uneori sunt preciși, în alte situații nu sunt montați bine, „respectiv lângă gurile de aerisire, lângă coșuri sau în zona unde sunt centralele de apartament”. În acest context, Berceanu a precizat că există bani europeni pentru a investi într-o rețea de senzori, la nivel național.

„Pe de altă parte, depinde foarte mult cum măsurăm. Senzorii Airly sunt senzori pe care oamenii și-i pun în jurul caselor, la geamuri. Uneori acești senzori măsoară bine, dar sunt puși mai puțin bine, respectiv lângă gurile de aerisire, lângă coșuri sau în zona unde sunt centralele de apartament. Noi, specialiști și ONG-uri, cumva, încercăm să elaborăm un regulament de amplasare. Am găsit soluția și banii să investim foarte mult într-o rețea de senzori la nivel național prin fonduri europene, astfel încât să avem o imagine foarte bună. Cu această achiziție, plus senzorii din rețelele alternative pe care le integrăm, vom avea o imagine foarte clară, competitivă la nivel european vizavi de calitatea aerului în România. Dacă ne uităm pe indexul mondial de calitate a aerului, România stă destul de bine față de țările din jur. Avem poluări masive în Polonia, în zona balcanică de sud, în Turcia, Grecia și Peninsula Italiei. Noi, pe această hartă, arătăm ca o oază verde, din fericire”, susține comisarul-șef al Gărzii de Mediu.

În viziunea lui Octavian Berceanu, „dacă am renunța un pic la mașinile personale și am folosi transportul public, ar fi mult mai bine pentru noi”.

„Aportul de aer curat în București intră prin partea de vest, iese prin partea de est și este oarecum limitat pe perioada iernii. În acele momente recomand, din toată inima, să lăsăm un pic mașinile pe dreapta și să folosim transportul public”, a menționat Octavian Berceanu.

Conform unui studiu publicat de platforma Airly, Covasna, Ilfov și Iași se află printre cele mai poluate județe din România, alături de Municipiul București, în timp ce, la polul opus, se situează județele Harghita și Galați, cu cea mai mică concentrație anuală de particule PM10 din țară. Raportul, în care au fost cuprinse nivelurile de poluare din perioada noiembrie 2020 - februarie 2021, arată că topul celor cinci județe cu cea mai slabă calitate a aerului din România este condus de Covasna - cu o concentrație de PM10 de 52,3 micrograme/mc, urmat de Ilfov (41,8), Iași (40), Dolj (39,5) și Municipiul București (38,6). În același timp, ierarhia județelor cu cea mai bună calitate a aerului are pe primul loc județul Harghita (10,6 micrograme/mc). Pe pozițiile următoare se clasează județele: Galați (16,5), Vâlcea (16,9), Brăila (16,9) și Satu Mare (18,6).

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)