Oferta și cererea de idei, produse și servicii inovative
Numărul 39, 15-21 oct. 2019 » Comentariul ediției
Viața economico-socială confirmă și reconfirmă, zi de zi, adevărul conținut de o constatare veche cât lumea: viitorul începe azi! Poate că sintagma s-a erodat în timp, ca forță de expresie, însă realitățile din prezent demonstrează că este mai actuală – ca imperativ – ca oricând. Cele mai recente studii atestă că de la nivelul micro la cel macro și de la nivelul macro la cel micro, într-o conexiune de tip cibernetic, succesul a fost, este și va fi condiționat, într-o tot mai mare măsură, de capacitatea firmelor și economiilor naționale, în ansamblul lor, de a promova idei, produse și servicii inovatoare.
În ultimul timp, se extinde aria de utilizare a indicelui inovării. Îl utilizează un număr tot mai mare de firme, iar la scară națională de cuprindere vizează tot mai multe ramuri și procese economico-sociale. Cele mai recente date ale Eurostat ne arată că acest indice, în cazul României, este de 31,4%, sub media din Uniunea Europeană.
În general, pentru a vedea care sunt resursele existente în entitățile economice, dar și în țara noastră, în întregul ei, este extrm de folositor să recurgem la comparații. Astfel, vom conștientiza mai bine faptul că șansa reală a unei economii de a atinge și depăși nivelul mediu de dezvoltare din Uniunea Europeană constă în studierea, însușirea și adaptarea experiențelor din statele dezvoltate la condițiile specifice. Or, elementul anticipativ – ca o componentă de neînlocuit a deciziilor – capătă o pondere în creștere în țările respective. Activitatea de cercetare-dezvoltare este, astfel, centrată pe caracteristicile erei digitale. În consecință, o parte consistentă – la rândul ei, cu o dinamică deosebită – a resurselor umane, materiale, financiare este alocată în acest scop. Când criza globală era însoțită de cele mai devastatoare efecte și când în multe zone ale lumii preocupările se focalizau exclusiv pe urgențe, pe necesitățile curente, în țările dezvoltate, atât la nivelul politicilor bugetare naționale, cât și la scară micro, s-a accelerat la maximum posibil procesul investițional în sfera digitală. Rezultatele s-au văzut și se văd. Cu atât mai mult în perioade de creștere și de dezvoltare economică se cere promovată o asemenea orientare, fapt extrem de important și pentru consolidarea capacității de a rezista la șocuri, la o eventuală recesiune.
Acestea nu sunt aspecte pur teoretice, bune de examinat numai la dezbateri elevate, ci obiective ale practicii nemijlocite. Pe o piață caracterizată de o concurență tot mai acerbă, garanția creșterii competitivității o constituie promovarea noilor tehnologii, cu tot ceea ce implică o asemenea orientare – de la investiții în creația științifico-tehnică până la formarea specialiștilor, cu abilitățile obligatorii în materie de inovare.
De aici, schimbări de esență în ceea ce privește profilul întreprinzătorului și, în mod obiectiv, al tuturor celor care participă la procesul decizional, în primul rând, profesioniștii contabili. De altfel, analizele pe care le efectuează, concluziile pe care le formulează în efectuarea serviciilor specifice duc, pe drumul cel mai scurt, la necesitatea creșterii rapide a ponderii bunurilor și serviciilor inovative. Acestea rezistă cel mai bine în competiția necruțătoare de pe piața internă și externă, iar la originea unor asemenea evoluții se află, totdeauna, ideile inovatoare.
Stimularea, prin toate mijloacele, a inițiativelor, a spiritului creativ, perfecționarea continuă a sistemului de recunoaștere socială a oamenilor care au curajul „să spargă tiparele”, să înfrunte necunoscutul, să înlăture barierele de toate felurile și să împingă tot mai departe limitele posibilului, reprezintă modalitatea cea mai eficientă de asigurare a unui viitor mai bun al companiilor, al comunităților locale, al întregii societăți românești.
Nu este deloc întâmplător că aceste constatări sunt cuprinse și într-un recent document al Comisiei Europene consacrat căilor și mijloacelor de frânare a proceselor și fenomenelor care favorizează acțiunea factorilor care determină recesiunea, punând accentul pe mărirea ofertei de bunuri și servicii inovatoare. Simetric, cererea solvabilă în materie este în creștere, așa că tendințele de echilibrare a celor două componente ale pieței devin tot mai evidente. De aici, concluziile clare care se desprind, deopotrivă, în actele decizionale la nivelurile micro și macro. O concluzie care se cere, desigur, urmată de fapte pe măsură.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național