Eurostat: România, cea mai ridicată rată a angajării din UE în agricultură, silvicultură și pescuit
Numărul 41, 18-24 oct. 2023 » Roza vânturilor
Aproximativ 4,5% din totalul forței de muncă din Uniunea Europeană (9,4 milioane de persoane) lucra, în 2020, în sectorul agriculturii, silviculturii și pescuitului, iar în rândul regiunilor UE (NUTS 3) cea mai ridicată rată a angajării era în două regiuni din România: Vaslui (61,7%) și Neamț (51,4%), arată datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. Marea majoritate - 4,2% din totalul forței de muncă din UE - lucra în agricultură, în 2020.
Sectorul agriculturii, silviculturii și pescuitului continuă să fie o sursă semnificativă de angajare, în special în țările UE din est și din sud. În rândul regiunilor UE (NUTS 3) cea mai ridicată rată a angajării era în județele Vaslui (61,7%) și Neamț (51,4%) din România, iar 114 regiuni sau peste 16,5% din forța lor de muncă lucra în agricultură, silvicultură și pescuit, în special în Bulgaria, Grecia, Polonia, Portugalia și România. În schimb, în 137 regiuni, sub 0,5% din forța lor de muncă lucra în agricultură, silvicultură și pescuit.
În cifre absolute, regiunile cu cea mai ridicată rată a angajării în agricultură, silvicultură și pescuit erau în România, cu 8 din principalele 10 regiuni. Regiunea Iași din România avea, în 2020, cel mai mare număr de angajați: 146.200, fiind urmată de alte patru regiuni din țara noastră, cu peste 100.000 de angajați fiecare.
Pe lângă regiunile din România, doar două zone erau în top 10 în NUTS 3 cu cea mai ridicată rată a angajării în agricultură, silvicultură și pescuit: Sandomiersko jedrzejowski din Polonia și Almería în Spania.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național