Într-un moment când războiul din Ucraina scoate în evidență dependența de hidrocarburi a economiilor, 195 de state participă, începând din 21 martie, la o reuniune de două săptămâni ce vizează validarea unui raport istoric întocmit de Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei (GIEC) dedicat scenariilor ce ar permite limitarea încălzirii planetei și a efectelor sale devastatoare, informează AFP, preluată de Agerpres. După mai mult de un secol și jumătate de dezvoltare economică pe baza combustibililor fosili, temperaturile pe Terra au crescut în medie cu circa 1,1 grade Celsius în comparație cu era preindustrială, contribuind la sporirea caniculelor, secetei, furtunilor și inundațiilor devastatoare.

Noul raport al GIEC dedicat soluțiilor pentru reducerea emisiilor, care va fi publicat la 4 aprilie, la finalul a două săptămâni de discuții online și cu ușile închise, „va contura un tablou nu prea optimist al dependenței noastre de energiile fosile”, a estimat Stephen Cornelius, din cadrul WWF, observator în cadrul negocierilor.

În prima parte a raportului său, publicat în august 2021, GIEC atrăgea atenția asupra accelerării încălzirii globale, prezicând că pragul de +1,5 grade Celsius în comparație cu epoca preindustrială - obiectivul cel mai ambițios al Acordului de la Paris - ar putea fi atins deja în jurul anului 2030.

A doua parte, publicată la sfârșitul lui februarie, descrisă drept „o colecție a suferinței umane” de secretarul general al ONU, conturează un tablou mai mult decât sumbru al efectelor trecute, prezente și viitoare asupra populației și ecosistemelor, subliniind că întârzierea punerii în aplicare a măsurilor reduce șansele unui „viitor locuibil”.

Cea de-a treia parte se va concentra pe posibile strategii în scopul frânării încălzirii, precizând posibilitățile concrete pentru marile sectoare de activitate (energie, transport, industrie, agricultură...) fără a uita de problemele de acceptabilitate socială și locul unor tehnologii precum captarea și stocarea dioxidului de carbon.

„Vorbim despre transformări de mare amploare pentru toate marile sisteme: energetic, transport, infrastructuri, construcții, agricol și alimentar”, a explicat pentru AFP specialista în climatologie Céline Guivarch, unul dintre autorii raportului. Transformări majore pe care trebuie „să le demarăm imediat” dacă vrem să putem atinge neutralitatea carbonului până în 2050, a adăugat ea, subliniind că nu este „niciodată prea târziu pentru a acționa” și a evita cel mai pesimist scenariu.

Întrebări care vizează însăși organizarea modurilor noastre de viață, de consum și de producție riscă să stârnească discuții aprinse pe parcursul acestor două săptămâni, când cele 195 de state vor analiza rând cu rând, cuvânt cu cuvânt, „rezumatul pentru lideri”, un fel de variantă condensată a miilor de pagini din raportul științific.

„Este un raport crucial, publicat într-un moment crucial, când statele, companiile și investitorii își recalibrează planurile pentru a accelera ieșirea rapidă din energiile fosile și tranziția către sisteme de alimentare durabile și mai rezistente”, a precizat, la rândul său, Kaisa Kosonen, din partea Greenpeace.

Deși, potrivit ONU, angajamentele actuale ale statelor, dacă ar fi respectate, ar duce înspre o încălzire „catastrofală” de +2,7 grade Celsius, semnatarii Acordului de la Paris sunt chemați să-și consolideze ambițiile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până la conferința ONU pentru climă COP27, care va avea loc în Egipt, în noiembrie.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)