Omulețul lui Gopo și dreptul la eternitate
Numărul 8, 5-11 martie 2019 » Eveniment
Iată, nu s-au stins încă ecourile festivității de decernare a Premiilor Oscar, că apare în prim-plan (ca să folosim un termen cinematografic), dar de această dată la scară națională, finalizarea pregătirilor pentru cea de-a XIII-a ediție a Premiilor Gopo. Afișul îl prezintă pe celebrul „omuleț” într-o stare euforică, proprie celor care dobândesc o prestigioasă recunoaștere a meritelor în domeniul predilect de afirmare. Într-adevăr, edițiile precedente ale acestui festival au adus mari satisfacții regizorilor, actorilor, scenariștilor, compozitorilor (și multor altor componenți ai realizatorilor din sfera celei de-a șaptea arte), satisfacții direct proporționale cu cele ale spectatorilor.
Cum este normal, fiecare ediție se constituie și într-un omagiu adus celui care a inspirat denumirea festivalului, Ion Popescu-Gopo. Generațiile care au mai mulți ani „în spate” țin minte anul 1957, când filmul de animație de numai zece minute, Scurtă istorie, a obținut Marele Premiu (Palme d'or) la marele festival de la Cannes. A fost un succes strălucitor, după expresia celui mai vestit cronicar de film din acei ani, Georges Sadoul. Au urmat alte succese, poate nu atât de răsunătoare, dar importante pentru un palmares „de cursă lungă”. Ion Popescu-Gopo a fost ceea ce se numește un cineast complet: scenarist, regizor, editor, producător, cameraman, actor, personalitatea sa devenind emblematică pentru cinematografia românească (și nu numai). „Omulețul” din filmul premiat la Cannes, cel care străbătea istoria omenirii într-o manieră umoristică proprie lui Gopo (el s-a afirmat, pentru prima dată, printr-o prodigioasă activitate de caricaturist), a devenit, la rândul lui, un simbol etern al cinematografiei în spațiul nostru național, dar și în cel internațional.
Ediția 2019 a Premiilor Gopo – al cărei semnal de deschidere va fi dat la 19 martie, la ora 20.00 – se caracterizează și prin câteva elemente de noutate pentru protagoniști și, deopotrivă, pentru iubitorii filmului. De exemplu, pentru Trofeul la categoria Cel mai bun film, nominalizările se fac cu votul a nu mai puțin de șase sute de membri activi ai industriei cinematografice din țara noastră. Bineînțeles, pe site-ul festivalului sunt menționate și modalitățile de exprimare a preferințelor publicului, fiind, astfel, posibilă atât o consultare de specialitate, profesionistă, cât și consemnarea evaluării cinefililor. De asemenea, criteriile de apreciere au devenit mai exigente, inspirate, în bună măsură, de modul în care au fost concepute și s-au desfășurat recent marile competiții de film pe plan european și mondial.
Mai consemnăm organizatorii Galei Premiilor Gopo deoarece ideile noi și, în general, întreaga derulare a evenimentului, care vor marca ediția din 2019, aparțin Asociației pentru Promovarea Filmului Românesc, împreună cu Asociația Film și Cultură Urbană, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei și Teatrului Național din București. Îngemănarea unor asemenea grupări artistice în vederea asigurării succesului Galei este de remarcat din multe puncte de vedere. În principal se reliefează efortul comun pentru promovarea filmului românesc. Apoi, este clar că organizatorul și cei care acordă sprijinul oferă un certificat de garanție a calității, întrucât și-au confirmat și reconfirmat, de-a lungul timpului, vocația cultural-artistică de prim rang.
Sunt, așadar, premise dintre cele mai favorabile pentru a se înscrie Gala Premiilor Gopo în peisajul manifestărilor de amploare din viața Capitalei și a întregii țări, creația autohtonă din domeniu beneficiind, astfel, de noi impulsuri spre performanțe, așa cum „omulețul” lui Gopo a străbătut curajos și original treptele civilizației spre progresele ei incontestabile, inclusiv cu ajutorul filmului.
(Sursă foto: premiilegopo.ro)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice