O cantitate estimată la 931 milioane de tone de alimente sau 17% din totalul alimentelor puse la dispoziţia consumatorilor în 2019 a ajuns la coşurile de gunoi ale gospodăriilor, retailerilor şi restaurantelor, arată un nou studiu publicat de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), informează Reuters, preluată de Agerpres. Acest studiu, realizat în comun cu Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) şi organizaţia caritabilă WRAP, mai relevă că risipa de alimente este aproximativ similară în rândul ţărilor bogate şi al celor sărace.

„O perioadă îndelungată de timp se presupunea că risipa de alimente la nivelul gospodăriilor este o problemă importantă doar în ţările dezvoltate. Odată cu publicarea raportului Food Waste Index vedem că lucrurile nu sunt atât de clare”, susţine Marcus Gover, directorul organizaţiei caritabile WRAP care lucrează cu guvernele pentru a reduce risipa de alimente.

Raportul estimează că 931 milioane de tone de alimente au fost risipite în 2019, echivalentul a 23 milioane de camioane de câte 40 de tone fiecare, care, puse cap la cap, ar fi înconjurat globul de şapte ori.

Studiul arată că gospodăriile private sunt responsabile pentru cea mai mare parte (11%) din alimentele care sunt aruncate. Urmează restaurantele şi alţi furnizori de alimente cu 5% şi magazinele alimentare cu 2%. Per capita, pe plan global, 121 de kilograme de alimente sunt risipite în fiecare an la nivelul consumatorilor, dintre care 74 de kilograme numai în cazul gospodăriilor.

În 2011, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a estimat şi ea că o treime dintre alimentele produse la nivel mondial sunt pierdute sau risipite în fiecare an. FAO a calculat un Food Loss Index care arată că aproximativ 14% din alimentele lumii sunt pierdute în faza de după recoltare şi până ajung în faza de distribuţie.

Între 8% şi 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră au legătură cu alimentele care nu sunt consumate (risipite sau aruncate), o cantitate similară cu transportul rutier. Păduri sunt defrişate, combustibil este ars şi ambalaje sunt produse pentru a furniza alimente care sunt aruncate. În paralel, alimentele care se alterează în gropile de gunoi eliberează mai multe gaze cu efect de seră în atmosferă.

Directorul UNEP, Inger Andersen a apreciat că o reducere a risipei alimentare ar duce la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi ar însemna, de asemenea, că mai multă hrană este disponibilă, ceea ce ar reduce foametea la nivel mondial şi ar permite economisirea unor bani. Andersen a făcut un apel către guverne, companii şi oamenii din întreaga lume să contribuie la reducerea risipei alimentare.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)