Nu este dificil de constatat că traversăm o perioadă în care s-au înmulțit exponențial, în spațiul public, luările de poziție referitoare la stadiul actual și perspectivele economiei românești pe termen scurt, mediu și lung. Explicațiile sunt numeroase și, mai ales, contradictorii. În aceste circumstanțe, formarea unei opinii este, la rândul ei, dificilă. Întrucât profesioniștii contabili sunt – cum se spune – oamenii cifrelor (nu neapărat în sens matematic, ci sub aspectul rigorii, exactității, luării în considerare a datelor și faptelor de natură obiectivă), punctele lor de vedere au la bază elemente ale propriei activități, în primul rând, realitățile pe care le înregistrează și le interpretează.

În acest context, serviciile prestate implică relaționarea strânsă cu întreprinzătorii, cu managerii, mulți dintre profesioniștii contabili având propriile firme. De aceea, prezintă cel mai mare interes modul în care principalii clienți percep stările de fapt în care acționează. În fond, deciziile pe care le adoptă au ca „materie primă” tocmai asemenea date, nu în varianta lor statică, ci în cea dinamică.

Sigur, această sumară rememorare a unor tipuri de activități și a relațiilor dintre ele se impune a fi situată în timp și spațiu deoarece, în caz contrar, n-ar avea niciun rost, niciun sens să le mai menționăm. Or, în prezent, o asemenea situare în timp și spațiu aduce în prim-plan opiniile eșantionului permanent de manageri care participă, lună de lună, la ancheta derulată de Institutul Național de Statistică (INS) pe tema principalelor tendințe ale evoluției activității economice la scară națională, evident, în context internațional. Deoarece s-au atins cote fără precedent în materie de exprimare publică a unor opinii contradictorii pe tema care face obiectul amintitei anchete, cunoașterea celor mai recente rezultate devine o necesitate prioritară.

Așa cum am mai avut prilejul să relevăm, managerii se referă la patru sectoare ale economiei – industria prelucrătoare, construcțiile, comerțul cu amănuntul, serviciile. Pentru fiecare dintre aceste domenii, anticipările privesc dinamica activității, evoluția numărului de salariați și mișcarea prețurilor. Tabloul rezultat din toate aceste elemente permite să se formuleze păreri avizate despre ceea ce se întâmplă cu economia românească, în ansamblu. Firește, este vorba doar despre identificarea unor tendințe, însă autoritatea, bazată pe competență, a managerilor, conferă percepției lor o valoare de fapt obiectiv.

Pe scurt, ce se desprinde din cea mai recentă anchetă a INS? În industria prelucrătoare se preconizează o creștere moderată a volumului producției, stabilitatea numărului de salariați și o majorare moderată a prețurilor bunurilor realizate în această ramură. În construcții, se anticipează o stare de stabilitate atât în ceea ce privește volumul de activitate și numărul de salariați, cât și un spor moderat al prețului lucrărilor specifice. Creșteri moderate se anticipează și în privința volumului de activitate din comerțul cu amănuntul, a numărului de salariați și a prețurilor de vânzare. În fine, în sfera serviciilor, cererea ar avea o tendință de creștere moderată, prețurile la fel, iar numărul de salariați ar urma să fie relativ stabil.

Dacă vom corobora aceste opinii cu statisticile oficiale referitoare la rezultatele reale ale activităților economice pe șapte, opt, nouă luni din anul în curs (diferențele temporale apar din pricina faptului că datele sunt sintetizate în diferite faze ale înregistrării și raportărilor), vom constata că, în linii esențiale, sunt concordante. Acesta este elementul fundamental. Simțind mult mai bine și mai rapid decât mulți alți concetățeni pulsul economiei reale, managerii participanți – lună de lună, aceiași – la ancheta INS au capacitatea de a percepe în profunzime direcțiile de mișcare a proceselor și fenomenelor definitorii pentru obiectul respectivei anchete. Când nu se anticipează agravarea situației economice, adică atunci când se preconizează creșteri (fie ele și moderate) sau o relativă stabilitate, avem îndreptățirea să considerăm că perspectivele economiei românești, cel puțin pe termen scurt, sunt generatoare de un optimism – și el – moderat. Este important să cunoaștem această percepție a realităților economice deoarece astfel dispunem de date esențiale care ne permit să ne formăm propriile opinii, pe o bază serioasă, veridică, bine argumentată și articulată, ceea ce este vital ca stare de fapt și de spirit, nu numai la scară economică, ci și la nivelul întregii noastre societăți.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)