Opțiunea pentru reevaluare a firmelor românești cotate – câteva dificultăți în contabilizarea reevaluării imobilizărilor în conformitate cu OMFP nr. 1.802/2014 – partea a II-a –
Numărul 33, 15-21 noiembrie 2016 » Expertiza și auditul afacerilor
Termeni-cheie: reevaluarea imobilizărilor, norme contabile, opțiuni privind reevaluarea, rezervă din reevaluare, firme românești cotate
Clasificare JEL: M41, O16
7. Exemplu de reevaluare cu aplicarea în paralel a celor două opțiuni privind tratamentul ulterior al rezervei din reevaluare
Pentru a justifica opțiunea noastră (subiectivă) pentru reevaluarea cu transferul eșalonat al rezervei din reevaluare la rezultatul reportat, propunem un studiu de caz în care prezentăm în paralel calculele și articolele contabile aferente celor două posibilități, cu comentarea diferențelor care pot apărea între acestea.
Studiu de caz
O firmă pune în funcțiune un echipament la data de 15 iulie 2015, la un cost de 510.000 lei, amortizabil liniar în 10 ani.
Pentru categoria de imobilizări în care se încadrează echipamentul, firma aplică deja modelul reevaluării, ceea ce înseamnă că este necesar să se stabilească valorile juste succesive ale activului respectiv.
Din motive de simplificare a exemplului, presupunem că la fiecare închidere valoarea justă diferă semnificativ de valoarea contabilă netă, ceea ce obligă la contabilizarea reevaluării. Pentru a trece prin toate situațiile care pot apărea la reevaluare, succesiunea de valori juste pe care o propunem este următoarea (datele se referă la închiderea fiecăruia dintre exercițiile enumerate): 2015 – 504.000 lei; 2016 – 474.000 lei; 2017 – 402.000 lei; 2018 – 312.000 lei; 2019 – 282.000 lei; 2020 – 240.000 lei; 2021 – 201.000 lei.
Pentru a contabiliza mai ușor reevaluarea și consecințele sale, în Tabelul 4 apar calculul valorii contabile nete teoretice (VNC) (stabilită în lipsa oricărei reevaluări/deprecieri), precum și valoarea justă și diferența dintre cele două (informații care trebuie prezentate în note). În realitate, acest tabel se completează, pe rândul aferent fiecărui an, la închiderea anului respectiv, pentru că doar atunci se cunoaște valoarea justă a imobilizării. Totuși, pentru că am presupus deja o succesiune de valori juste, vom prezenta tabelul gata completat pentru toate exercițiile relevante (de la 2015 la 2021).
| Anul calendaristic | Luni de utilizare | Amortizare pe an calendaristic | Amortizare teoretică cumulată | VNC teoretică | Valoare justă | Diferență netă din reevaluare |
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 = 510.000 – col. 3 | 5 | 6 = col. 5 – col. 4 |
| 2015 | 5 | 21.250 | 21.250 | 488.750 | 504.000 | 15.250 |
| 2016 | 12 | 51.000 | 72.250 | 437.750 | 474.000 | 36.250 |
| 2017 | 12 | 51.000 | 123.250 | 386.750 | 405.000 | 18.250 |
| 2018 | 12 | 51.000 | 174.250 | 335.750 | 312.000 | -23.750 |
| 2019 | 12 | 51.000 | 225.250 | 284.750 | 282.000 | -2.750 |
| 2020 | 12 | 51.000 | 276.250 | 233.750 | 240.000 | 6.250 |
| 2021 | 12 | 51.000 | 327.250 | 182.750 | 201.000 | 18.250 |
| 2022 | 12 | 51.000 | 378.250 | 131.750 | - | - |
| … | … | … | … | … | … | … |
| Total | 120 | 510.000 |
Prezentăm în cele ce urmează calculele, înregistrările și comentariile privind contabilizarea reevaluărilor în cele două variante, sistematizate cronologic astfel: mai întâi calculele și înregistrările pentru fiecare an, urmate de cele de la închiderile succesive (din motive de spațiu, în tabele am folosit doar simbolurile conturilor implicate).
În anul 2015, amortizarea este de 21.250 lei și se înregistrează la fel în ambele variante:
| 21.250 lei | 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” | = | 2813 „Amortizarea instalațiilor și mijloacelor de transport” | 21.250 lei |
La închiderea anului 2015, diferența din reevaluare este de 15.250 lei (Tabelul 4), iar înregistrarea reevaluării se face identic în cazul celor două procedee:
| 21.250 lei | 2813 „Amortizarea instalațiilor și mijloacelor de transport” | = | 2131 „Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)” | 21.250 lei |
| 15.250 lei | 2131 „Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)” | = | 105 „Rezerve din reevaluare” | 15.250 lei |
Soldurile după reevaluare ale conturilor care ne interesează sunt următoarele: 2131 – 504.000 lei, 2813 – 0 lei și 105 – 15.250 lei.
În anul 2016, amortizarea lunară se recalculează ca valoare rămasă împărțită la durata rămasă, astfel: 504.000 lei/(10 ani x 12 luni – 5 luni) = 504.000 lei/115 luni = 4.382,61 lei, rezultând o amortizare anuală de 52.591 lei, aceeași în ambele variante. Reținem faptul că în lipsa reevaluării amortizarea anuală ar fi fost de 51.000 lei.
Contabilizarea se prezintă astfel:
| Cu trecerea eșalonată de la 105 la 1175 | Cu trecerea de la 105 la 1175 la scoaterea din funcțiune |
– Contabilizarea amortizării anuale: 52.591 lei 6811 = 2813 52.591 lei – Disponibilizarea unei părți din rezerva din reevaluare, proporțional cu amortizarea calculată ((15.250 lei/115 luni) x 12 luni = 1.591 lei (sumă impozabilă)): 1.591 lei 105 = 1175 1.591 lei | – Contabilizarea amortizării anuale: 52.591 lei 6811 = 2813 52.591 lei Suma de 1.591 lei este și aici impozabilă, dar evidența ei se ține exclusiv fiscal. |
În prima variantă, dacă se scade din amortizarea anuală, de 52.591 lei, suma transferată la rezultatul reportat, respectiv 1.591 lei, se obține exact valoarea de 51.000 lei, adică amortizarea care s-ar fi contabilizat în lipsa reevaluării.
La închiderea anului 2016, soldurile, calculele și contabilizările au multe elemente comune în cele două variante, cu excepția contului 105:
| Cu trecerea eșalonată de la 105 la 1175 | Cu trecerea de la 105 la 1175 la scoaterea din funcțiune |
Soldurile conturilor: 2131 – 504.000 lei, 2813 – 52.591 lei și 105 – 13.659 lei (15.250 lei – 1.591 lei) VNC este de 451.409 lei (504.000 lei – 52.591 lei) și comparată cu valoarea justă, de 474.000 lei, conduce la o diferență din reevaluare de 22.591 lei: 52.591 lei 2813 = 2131 52.591 lei 22.591 lei 2131 = 105 22.591 lei Soldurile conturilor după reevaluare: 2131 – 474.000 lei, 2813 – 0 lei și 105 – 36.250 lei | Soldurile conturilor: 2131 – 504.000 lei, 2813 – 52.591 lei și, în lipsa disponibilizării rezervei din reevaluare, 105 – 15.250 lei VNC, valoarea justă și diferența din reevaluare sunt aceleași ca la prima variantă, așa că înregistrările sunt și ele identice: 52.591 lei 2813 = 2131 52.591 lei 22.591 lei 2131 = 105 22.591 lei Soldurile conturilor după reevaluare: 2131 – 474.000 lei, 2813 – 0 lei și 105 – 37.841 lei |
În prima variantă, soldul contului 105 corespunde diferenței nete din reevaluare pe care am calculat-o în Tabelul 4. La varianta a doua nu mai există această corespondență și nu prea se mai poate face direct verificarea corectitudinii reflectărilor contabile.
În anul 2017, amortizarea recalculată este aceeași în ambele variante: 474.000 lei/(115 luni – 12 luni) = 4.601,94 lei/lună, adică 55.223 lei/an:
| Cu trecerea eșalonată de la 105 la 1175 | Cu trecerea de la 105 la 1175 la scoaterea din funcțiune |
– Contabilizarea amortizării anuale: 55.223 lei 6811 = 2813 55.223 lei – Disponibilizarea părții din rezerva din reevaluare ((36.250 lei/103 luni) x 12 luni = 4.223 lei): 4.223 lei 105 = 1175 4.223 lei | – Contabilizarea amortizării anuale: 55.223 lei 6811 = 2813 55.223 lei |
La închiderea anului 2017, situația se prezintă astfel:
| Cu trecerea eșalonată de la 105 la 1175 | Cu trecerea de la 105 la 1175 la scoaterea din funcțiune |
Soldurile conturilor: 2131 – 474.000 lei, 2813 – 55.223 lei și 105 – 32.027 lei VNC este de 418.777 lei (474.000 lei – 55.223 lei) și comparată cu valoarea justă, de 405.000 lei, conduce la o depreciere egală cu 13.777 lei. Soldul contului 105 este suficient pentru a absorbi această depreciere: 55.223 lei 2813 = 2131 55.223 lei 13.777 lei 105 = 2131 13.777 lei Soldurile conturilor după reevaluare: 2131 – 405.000 lei, 2813 – 0 lei și 105 – 18.250 lei | Soldurile conturilor: 2131 – 474.000 lei, 2813 – 55.223 lei și 105 – 37.841 lei VNC, valoarea justă și diferența din depreciere sunt aceleași ca la prima variantă: 55.223 lei 2813 = 2131 55.223 lei 13.777 lei 105 = 2131 13.777 lei Soldurile conturilor după reevaluare: 2131 – 405.000 lei, 2813 – 0 lei și 105 – 24.064 lei |
Și în acest caz, în prima variantă, soldul contului 105 corespunde diferenței nete din reevaluare calculate în Tabelul 4.
În anul 2018, amortizarea recalculată este de 405.000 lei/(103 luni – 12 luni) = 4.450,55 lei/lună, adică 53.407 lei/an:
| Cu trecerea eșalonată de la 105 la 1175 | Cu trecerea de la 105 la 1175 la scoaterea din funcțiune |
– Contabilizarea amortizării anuale: 53.407 lei 6811 = 2813 53.407 lei – Disponibilizarea părții din rezerva din reevaluare ((18.250 lei/91 luni) x 12 luni = 2.407 lei): 2.407 lei 105 = 1175 2.407 lei | – Contabilizarea amortizării anuale: 53.407 lei 6811 = 2813 53.407 lei |
La închiderea anului 2018, calculele și înregistrările sunt următoarele:
| Cu trecerea eșalonată de la 105 la 1175 | Cu trecerea de la 105 la 1175 la scoaterea din funcțiune |
Soldurile conturilor: 2131 – 405.000 lei, 2813 – 53.407 lei și 105 – 15.843 lei VNC este de 351.593 lei (405.000 lei – 53.407 lei) și comparată cu valoarea justă, de 312.000 lei, conduce la o depreciere egală cu 39.593 lei. Soldul contului 105 nu este suficient pentru a acoperi această depreciere, deci se va pune în funcțiune contul de cheltuieli 655, pentru a prelua diferența de 23.750 lei (39.593 lei – 15.843 lei): 53.407 lei 2813 = 2131 53.407 lei 39.593 lei % = 2131 39.593 lei 15.843 lei 105 23.750 lei 655 Soldurile conturilor după reevaluare: 2131 – 312.000 lei, 2813 – 0 lei și 105 – 0 lei, iar rulajul contului 655 – 23.750 lei | Soldurile conturilor: 2131 – 405.000 lei, 2813 – 53.407 lei și 105 – 24.064 lei VNC, valoarea justă și diferența din depreciere sunt aceleași ca la prima variantă, dar soldul contului 105 diferă, ceea ce face ca pe cheltuieli să ajungă doar suma de 15.529 lei (39.593 lei – 24.064 lei): 53.407 lei 2813 = 2131 53.407 lei 39.593 lei % = 2131 39.593 lei 24.064 lei 105 15.529 lei 655 Soldurile conturilor după reevaluare: 2131 – 312.000 lei, 2813 – 0 lei și 105 – 0 lei, iar rulajul contului 655 – 15.529 lei |
În prima variantă, rulajul contului 655 este egal cu deprecierea calculată în Tabelul 4 pentru sfârșitul anului 2018. În versiunea a doua, contul 655 are un rulaj care nu se prea poate verifica. Deprecierea din contul 655 nu este recunoscută fiscal, deci la această închidere valoarea contabilă (312.000 lei) devine diferită de valoarea fiscală (312.000 lei + 23.750 lei = 335.750 lei). Observăm că valoarea fiscală este exact valoarea contabilă netă la care s-ar fi ajuns în lipsa reevaluării/deprecierii (Tabelul 4).
În anul 2019, amortizarea contabilă recalculată ajunge la 312.000 lei/(91 luni – 12 luni) = 3.949,37 lei/ lună, adică 47.392 lei/an. Pentru că deprecierea nu este recunoscută fiscal, amortizarea fiscală este egală cu 335.750 lei/(91 luni – 12 luni) = 4.250 lei/lună, adică 51.000 lei/an. Această din urmă sumă nu se regăsește în contabilitate, ci în registrul de evidență fiscală, de unde va ajunge, ca deducere fiscală, în declarația privind impozitul pe profit.
Înregistrarea amortizării contabile se face la fel în cele două variante, nemaiavând în contul 105 sold de transferat în contul 1175:
| 47.392 lei | 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” | = | 2813 „Amortizarea instalațiilor și mijloacelor de transport” | 47.392 lei |
La închiderea anului 2019, soldurile conturilor care ne interesează sunt aceleași în ambele variante: 2131 – 312.000 lei și 2813 – 47.392 lei.
Valoarea contabilă netă se ridică deci la 264.608 lei (312.000 lei – 47.392 lei), față de valoarea justă, egală cu 282.000 lei. Diferența din reevaluare este pozitivă (apreciere) și ajunge la 17.392 lei (282.000 lei – 264.608 lei).
Această apreciere, care urmează unei deprecieri trecute pe cheltuieli, trebuie contabilizată mai întâi la venituri (contul 755 „Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale”). Este necesar însă să se verifice dacă nu cumva o parte din apreciere ar ajunge la rezerve din reevaluare. Pentru aceasta, cel mai simplu este să se compare aprecierea, de 17.392 lei, cu cheltuiala recunoscută anterior în contul 655, de 23.750 lei. Aparent, venitul actual este mai mic decât cheltuiala precedentă, deci nu ar fi cazul să se recunoască o rezervă din reevaluare. Totuși, acest test este unul aproximativ, dacă ținem cont de faptul că imobilizarea s-a amortizat. Pentru a nu da greș, cel mai sigur este să se verifice în Tabelul 4 dacă diferența netă din reevaluare rămâne negativă sau devine pozitivă. În cazul nostru, diferența netă din reevaluare de la finele anului 2019 este de -2.750 lei, deci nu se poate recunoaște nimic la rezerve din reevaluare, ceea ce înseamnă că toată aprecierea rămâne la venituri.
Contabilizarea reevaluării se face la fel în ambele variante, atâta timp cât contul 105 nu mai funcționează:
| 47.392 lei | 2813 „Amortizarea instalațiilor și mijloacelor de transport” | = | 2131 „Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)” | 47.392 lei |
| 17.392 lei | 2131 „Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)” | = | 755 „Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale” | 17.392 lei |
Soldurile conturilor reprezentative după contabilizarea reevaluării sunt următoarele: 2131 – 282.000 lei (mereu egal cu valoarea justă) și 2813 – 0 lei.
Astfel, valoarea contabilă este de 282.000 lei, în timp ce valoarea fiscală se stabilește plecând de la ultima valoare fiscală, din care se scade ultima amortizare fiscală: 335.750 lei – 51.000 lei = 284.750 lei (se probează cu valoarea netă teoretică din Tabelul 4).
În anul 2020, amortizarea contabilă ajunge la 282.000 lei/(79 luni – 12 luni) = 4.208,95 lei/lună, adică 50.507 lei/an, și se înregistrează la fel în ambele variante:
| 50.507 lei | 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” | = | 2813 „Amortizarea instalațiilor și mijloacelor de transport” | 50.507 lei |
Amortizarea fiscală rămâne de 51.000 lei.
La închiderea anului 2020, soldurile conturilor sunt următoarele: 2131 – 282.000 lei și 2813 – 50.507 lei. De aici rezultă o valoare contabilă netă de 231.493 lei.
Valoarea justă este de 240.000 lei, deci avem din nou o apreciere, care se ridică la 8.507 lei (240.000 lei – 231.493 lei). După logica aplicată la închiderea precedentă, aprecierea ar trebui să fie trecută (măcar parțial) la venituri. Există însă și posibilitatea reapariției rezervei din reevaluare. Pentru corectitudinea calculelor, se verifică Tabelul 4 și se observă că, în condițiile date, diferența netă din reevaluare trebuie să fie de 6.250 lei.
Această sumă se trece în creditul rezervei din reevaluare, restul de 2.257 lei (8.507 lei – 6.250 lei) reprezentând venit din reevaluare:
| 50.507 lei | 2813 „Amortizarea instalațiilor și mijloacelor de transport” | = | 2131 „Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)” | 50.507 lei |
| 8.507 lei | 2131 „Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)” | = | % 105 „Rezerve din reevaluare” 755 „Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale” | 8.507 lei 6.250 lei 2.257 lei |
După această nouă reevaluare, soldurile conturilor se prezintă astfel: 2131 – 240.000 lei, 2813 – 0 lei și 105 – 6.250 lei.
În anul 2021, amortizarea contabilă este din nou egală cu amortizarea fiscală (reevaluarea este pozitivă– există sold în contul 105), fiind de 240.000 lei/(67 luni – 12 luni) = 4.363,64 lei/lună, adică 52.364 lei/an.
Contabilizarea se face diferit pentru cele două variante, din motive de disponibilizare a rezervei din reevaluare:
| Cu trecerea eșalonată de la 105 la 1175 | Cu trecerea de la 105 la 1175 la scoaterea din funcțiune |
– Contabilizarea amortizării anuale: 52.364 lei 6811 = 2813 52.364 lei – Disponibilizarea părții din rezerva din reevaluare ((6.250 lei/55 luni) x 12 luni = 1.364 lei): 1.364 lei 105 = 1175 1.364 lei | – Contabilizarea amortizării anuale: 52.364 lei 6811 = 2813 52.364 lei |
La închiderea anului 2021, valoarea justă este de 201.000 lei, față de valoarea contabilă netă, de 187.636 lei (240.000 lei – 52.364 lei). Diferența din reevaluare calculată devine de 13.364 lei:
| Cu trecerea eșalonată de la 105 la 1175 | Cu trecerea de la 105 la 1175 la scoaterea din funcțiune |
Soldurile conturilor: 2131 – 240.000 lei, 2813 – 52.364 lei și 105 – 4.886 lei: 52.364 lei 2813 = 2131 52.364 lei 13.364 lei 2131 = 105 13.364 lei Soldurile conturilor după reevaluare: 2131 – 201.000 lei, 2813 – 0 lei și 105 – 18.250 lei (egal cu diferența netă din reevaluare din Tabelul 4) | Soldurile conturilor: 2131 – 240.000 lei, 2813 – 52.364 lei și 105 – 6.250 lei: 52.364 lei 2813 = 2131 52.364 lei 13.364 lei 2131 = 105 13.364 lei Soldurile conturilor după reevaluare: 2131 – 201.000 lei, 2813 – 0 lei și 105 – 19.614 lei |
În anul 2022, amortizarea contabilă este de 201.000 lei/(55 luni – 12 luni) = 4.674,42 lei/lună, adică 56.093 lei/an, în ambele variante:
| Cu trecerea eșalonată de la 105 la 1175 | Cu trecerea de la 105 la 1175 la scoaterea din funcțiune |
– Contabilizarea amortizării anuale: 56.093 lei 6811 = 2813 56.093 lei – Disponibilizarea părții din rezerva din reevaluare ((18.250 lei/43 luni) x 12 luni = 5.093 lei): 5.093 lei 105 = 1175 5.093 lei | – Contabilizarea amortizării anuale: 56.093 lei 6811 = 2813 56.093 lei |
8. Renunțarea la reevaluare și revenirea la modelul costului
În continuarea studiului de caz, încercăm să aplicăm regulile din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 4.160/2015 privind modificarea și completarea unor reglementări contabile referitoare la trecerea de la modelul valorii juste la modelul costului în cazul imobilizărilor corporale.
Astfel, presupunem că la închiderea anului 2022 firma renunță la reevaluarea echipamentelor, trecând la modelul costului. Operațiunea obligă la închiderea contului 105 „Rezerve din reevaluare”, dar, conform ordinului menționat mai sus, corespondențele acestui cont depind de tratamentul rezervei din reevaluare de-a lungul perioadei de utilizare.
Situația în conturi se prezintă astfel:
| Cu trecerea eșalonată de la 105 la 1175 | Cu trecerea de la 105 la 1175 la scoaterea din funcțiune |
Soldurile conturilor înainte de renunțarea la reevaluare: 2131 – 201.000 lei, 2813 – 56.093 lei și 105 – 13.157 lei (18.250 lei – 5.093 lei) Valoarea contabilă netă este de 144.907 lei. | Soldurile conturilor înainte de renunțarea la reevaluare: 2131 – 201.000 lei, 2813 – 56.093 lei și 105 – 19.614 lei Și în acest caz valoarea contabilă netă este de 144.907 lei. |
În prima variantă, contabilizarea este foarte simplă: se închide diferența din reevaluare în corespondență cu contul de imobilizări.
În varianta a doua însă, ca urmare a faptului că rezerva din reevaluare nu a fost disponibilizată eșalonat, trebuie să se reconstituie oarecum suma de transferat la rezultatul reportat (conformă cu sumele deja amortizate din valoarea imobilizării) și abia apoi să se scadă contul de imobilizări.
Bazându-ne pe prevederea din OMFP nr. 4.160/2015 care stipulează că renunțarea la reevaluare nu trebuie să conducă la supraevaluarea activelor față de valoarea contabilă netă la care s-ar fi ajuns în lipsa oricărei reevaluări, ne putem permite să stabilim mai întâi suma maximă cu care va scădea contul de imobilizări: trebuie să se facă trecerea de la valoarea contabilă netă actuală, de 144.907 lei, la valoarea contabilă netă teoretică la sfârșitul anului 2022, adică la 131.750 lei.
Rezultă că nu se pot scădea din contul 2131 „Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)” mai mult de 13.157 lei (144.907 lei – 131.750 lei), adică exact suma care se scade și în prima versiune:
| Cu trecerea eșalonată de la 105 la 1175 | Cu trecerea de la 105 la 1175 la scoaterea din funcțiune |
– Anularea rezervei din reevaluare, prin închiderea contului 105, cu soldul acestuia de 13.157 lei: 13.157 lei 105 = 2131 13.157 lei După această operațiune, soldurile conturilor ajung la: 2131 – 187.843 lei (201.000 lei – 13.157 lei) și 2813 – 56.093 lei Valoarea contabilă netă aferentă acestor solduri este de 131.750 lei, adică valoarea netă teoretică din Tabelul 4 la sfârșitul anului 2022. | – Scăderea din contul 2131 a sumei calculate mai sus, care este egală cu cea de la prima variantă: 13.157 lei 105 = 2131 13.157 lei – Închiderea contului 105 cu diferența necesară până la soldul acestuia înainte de operațiune (19.614 lei – 13.157 lei = 6.457 lei): 6.457 lei 105 = 1175 6.457 lei Soldurile conturilor (cu excepția contului 105, care se închide) ajung la aceleași sume ca în prima variantă; la fel și valoarea contabilă netă. |
Această operațiune ar însemna și reconstituirea amortizării calculate pe baza costului istoric:
| 322.157 lei | 2131 „Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)” | = | 2813 „Amortizarea instalațiilor și mijloacelor de transport” | 322.157 lei |
Concluzii
Reevaluarea reprezintă una dintre politicile contabile folosite frecvent de firmele românești. Dacă ne uităm în situațiile financiare ale companiilor românești cotate la BVB, constatăm că între 80 și 90% dintre acestea raportează în bilanț rezerve din reevaluare și că ponderea acestor rezerve în totalul capitalurilor proprii este una semnificativă (spre 35% pentru piața reglementată și spre 50% pe AeRo). De asemenea, se observă că trecerea din anul 2012 a firmelor de pe piața reglementată la IFRS a condus la o scădere a ponderii companiilor care raportează rezerve din reevaluare. Aceste observații empirice justifică pe deplin interesul pentru tema reevaluării.
Normele contabile românești actuale (Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, completat de OMFP nr. 4.160/2015) stabilesc reguli destul de clare referitoare la reevaluare, precum și la renunțarea la aceasta. Regăsim în aceste norme influența IFRS. Unul dintre punctele în care reglementarea stabilește reguli, dar practicianul este cel care trebuie să ia o decizie este tratamentul ulterior al rezervei din reevaluare – transferul la rezultatul reportat la scoaterea din funcțiune sau eșalonat, pe măsura amortizării. Din studiul de caz propus în cadrul articolului rezultă că este mai util să optăm pentru transferul eșalonat la rezultatul reportat, având în vedere calculele mai precise permise de acest procedeu, precum și tratamentul mai simplu al eventualei renunțări la reevaluare, în vederea revenirii la modelul costului.
- Horomnea, E., Budugan, D., Georgescu, I., Istrate, C., Păvăloaia, L., Rusu, A. (2015), Introducere în contabilitate. Concepte și aplicații, ediția a IV-a, Editura TipoMoldova, Iași.
- Istrate, C. (2000), Fiscalitate și contabilitate în cadrul firmei, Editura Polirom, Iași.
- Istrate, C. (2005), Câteva elemente privind deprecierea activelor, Contabilitatea, expertiza și auditul afacerilor, nr. 4, pp. 30-33.
- Istrate, C. (2009), Implicații contabile și fiscale actuale în reevaluarea imobilizărilor corporale, Contabilitatea, expertiza și auditul afacerilor, nr. 6, 7 și 8, pp. 59-63, 64-68 și 62-68.
- Rapcencu, C. (2012), Contabilitatea și fiscalitatea imobilizărilor corporale. De la A la Z. Spețe practice și exemple rezolvate, Editura CECCAR, București.
- Toma, C. (2016), Contabilitate financiară, ediția a II-a, TipoMoldova, Iași.
- CECCAR (2015), Ghid practic de aplicare a Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, Editura CECCAR, București.
- IASB (2015), Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2015, traducere, Editura CECCAR, București.
- Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 4.160/2015 privind modificarea și completarea unor reglementări contabile, publicat în Monitorul Oficial nr. 21/12.01.2016.
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională