Cea mai mare concentrație de ozon înregistrată în luna iunie în rândul orașelor europene cu populație mai mare de 100.000 de locuitori a avut-o Oradea, cu o medie de 82,1 micrograme/mc, însă cu toate acestea, ca urmare a cantității moderate de zile însorite în România, concentrațiile de ozon sunt scăzute, relevă rezultatele unei analize publicate de Airly, compania care se ocupă de monitorizarea calității aerului, relatează Agerpres. Conform sursei citate, s-a observat că valori ridicate ale concentrațiilor de dioxid de azot și ozon au surse atât în trafic, cât și în radiațiile solare.

Prin urmare, țările mediteraneene, cu mult soare, înregistrează cele mai mari concentrații ale acestui poluant (Italia, Spania) - în special în regiunile cu cea mai mare densitate a populației.

La polul opus, Regatul Unit al Marii Britanii (deși are o densitate mult mai mare a populației), unde soarele nu este prezent atât de des, are una dintre cele mai scăzute concentrații de ozon din Europa.

De asemenea, ca urmare a cantității moderate de zile însorite în România - mult mai scăzută decât în țările mediteraneene - concentrațiile de ozon erau scăzute în iunie 2021. Doar Bulgaria, Macedonia și Regatul Unit al Marii Britanii au avut concentrații la fel de scăzute de ozon.

În topul orașelor europene cu populație mai mare de 100.000 de locuitori, cea mai mare concentrație de ozon raportată în perioada de referință a avut-o Oradea (locul 205 loc din 412 orașe analizate). Alte orașe din România care se regăsesc în clasament sunt: Cluj-Napoca (poziția 268 și concentrație de 75), Arad (locul 272 și valoare a concentrației de 74,6) și Tulcea (locul 288 și concentrație de 71,6).

Pe primele trei poziții ale ierarhiei se poziționează numai orașe din Italia, respectiv: Asti (concentrație de 129,2), Lecco (128,9) și Bergamo (124,5). Pe locurile următoare se află tot orașe din această țară: Piacenza (locul 4, concentrație de 123,5) și Torino (locul 5, concentrație de 121,2).

Media europeană a concentrației europene este de 120 micrograme/mc. „Nu este o surpriză faptul că cele mai mari creșteri în concentrațiile de ozon au fost înregistrate în timpul zilei (9:00 - 17:00), din cauza luminii soarelui”, notează realizatorii cercetării.

„Copiii și persoanele care suferă de astm sunt expuse în mod inevitabil la niveluri ridicate de ozon. Acest lucru are ca rezultat tusea, iritarea ochilor, scăderea funcției pulmonare și o susceptibilitate mai mare la infecții. Inflamația indusă de O3 contribuie, de asemenea, la boli de inimă, diabet și alte tulburări metabolice. O modalitate simplă de măsurare a nivelului de ozon este utilizarea senzorilor de calitate a aerului. De exemplu, senzorii de calitate a aerului Airly măsoară concentrația gazelor folosind senzorul Airly PM + NO2, O3, care ar trebui instalat în afara clădirii, la o înălțime de 1,5 metri până la maximum opt metri și alimentat permanent cu energie electrică. Pentru a combate excesul de ozon în apropierea suprafeței pământului, ne putem apăra fie pasiv, evitând zonele foarte însorite și petrecând timp în zonele verzi, fie luând o serie de acțiuni pentru a limita producția precursorilor săi. Cât timp nu putem controla cantitatea de soare, impactul asupra emisiilor de NO2 din sectoarele energiei și transporturilor rămâne semnificativ, una dintre soluții fiind să renunțăm la călătoriile cu mașini diesel și optând pentru o bicicletă sau cel puțin transport public, cum ar fi un autobuz sau un tramvai”, recomandă specialiștii în calitatea aerului.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)