Orașele României, uriaș potențial urbanistic
Numărul 12, 4-10 aprilie 2017 » Direct de la sursă
Orașele României dispun de un uriaș potențial urbanistic, este de părere prof. Peter Zlonicky, directorul Biroului de Studii Urbane din München. Afirmația a fost făcută cu prilejul celei de-a cincea ediții a conferinței Cities of Tomorrow, eveniment organizat săptămâna trecută de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România). Manifestarea a reunit circa 300 de participanți din întreaga țară, printre care arhitecți, urbaniști, reprezentanți ai mediului de afaceri, dar și numeroși reprezentanți ai sectorului public, confirmând încă o dată că reuniunea are un caracter național, dedicat importanței dezvoltării urbane și regionale. Tema centrală din acest an a fost competitivitatea orașelor.
În cursul prezentării sale, prof. Peter Zlonicky a vorbit despre modalități de dezvoltare urbană integrată, punctând potențialul uriaș de care dispun orașele României, caracterizate de identitatea lor multietnică, dar și de relațiile multinaționale existente. Avem, în viziunea domniei sale, exemple excelente de clădiri datând din diferite perioade arhitecturale și nu depinde decât de noi să le valorificăm. O soluție în acest sens ar fi organizarea, în câțiva ani, a unei International Building Exhibition, program prin care au fost revitalizate și multe clădiri din diferite orașe ale Germaniei, precum Berlin sau Hamburg.
În primul panel al evenimentului – moderat de Vasile Iuga, Senior Consultant PwC România – premisa a fost că dezvoltarea orașelor nu se întâmplă de la sine, ci presupune un efort complex, coordonat care necesită implicarea tuturor actorilor: autorități locale, investitori, finanțatori și comunitate. Investiții semnificative trebuie realizate în toate domeniile: utilități, sănătate, educație, transport, turism și stil de viață. Concluzia a fost că, asemenea oamenilor, companiilor sau țărilor, și orașele se află într-o permanentă competiție: pentru afaceri, investiții, mână de lucru calificată sau turiști. Orașele viitorului, pentru a deveni și inteligente, au nevoie de o abordare integrată și holistică în exercițiile lor de planificare și dezvoltare urbană, unificând dimensiunile socială, economică, de mediu și cea teritorială. Consultarea constantă între investitori, autorități publice locale, dezvoltatori și societatea civilă, transparentizarea planurilor urbanistice și formularea unor proiecte de dezvoltare care să țină cont de nevoile orașelor și ale cetățenilor, existența unei analize SWOT pentru fiecare oraș, precum și viziunea pe termen lung sunt aspecte necesare pentru atragerea de investitori și implicit pentru revitalizarea orașelor României.
A doua parte a evenimentului a fost dedicată găsirii unor soluții concrete, viabile referitoare la opt teme de importanță majoră în dezvoltarea regională: eficiență energetică și management energetic, finanțare și fonduri UE, guvernanța orașelor, mobilitatea, managementul deșeurilor, turismul, reconversia și revitalizarea siturilor industriale abandonate și dreptul construcțiilor.
Manifestarea s-a încheiat cu o dezbatere privind promovarea și brandingul orașelor. Discuția din panel a pornit de la titlul de Oraș capitală culturală europeană – impactul acestui proiect asupra dezvoltării economice, sociale și culturale a orașului. S-a subliniat că orașele câștigătoare ale acestui proiect au beneficiat concret și durabil de pe urma acestuia, nu numai prin creșterea numărului de turiști în anul respectiv, ci și prin investițiile majore ce s-au făcut pentru pregătirea evenimentului. Participanți la dezbatere, primarul orașului Sibiu, Astrid Cora Fodor, și directorul general Wroclaw – Capitală Culturală Europeană 2016, Krzysztof Maj, au relatat din experiențele lor acumulate în cadrul acestui proiect, despre beneficiile și dezvoltarea orașului datorate afluxului de fonduri și capital, iar viceprimarul Timișoarei, Dan Diaconu, a dezvăluit strategia orașului în pregătirea acestui proiect ce se va finaliza în 2021.
Ediția de anul acesta a Cities of Tomorrow a confirmat încă o dată că evenimentul a devenit o importantă platformă de interacțiune între mediul public și cel privat, oferind posibilitatea unui schimb important de informații, de experiențe și, nu în ultimul rând, de creare a unor noi contacte de afaceri.
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice