După cum am mai informat, zilele trecute Consiliul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a dat undă verde deschiderii negocierilor de aderare a României la acest for interguvernamental. Astfel, Comitetul Interministerial pentru admiterea în OCDE a validat, în ședința din 26 ianuarie, asumarea atașamentului României la principiile, valorile și standardele organizației, așa cum sunt ele întărite și dezvoltate în cele două documente adoptate cu prilejul reuniunii Consiliului OCDE desfășurată la Paris, în octombrie anul trecut. În contextul vizitei pe care secretarul general al organizației, Mathias Cormann, a efectuat-o în țara noastră, a fost lansat Studiul Economic pentru România al OSCE. Potrivit unui comunicat al Guvernului, documentul reprezintă „o radiografie multidimensională a realităților socio-economice din țara noastră, subliniind în mod echilibrat eforturile depuse până acum, dar oferind, în același timp, recomandări utile în domeniile de o importanță deosebită pentru România în scopul implementării măsurilor care pot genera dezvoltare și bunăstare pe baze inteligente, sustenabile și incluzive”.  Documentul OCDE include și referințe la Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), aprobat în luna septembrie de Comisia Europeană, specificând că acesta se concentrează în mod corect pe domeniile în care investițiile sunt urgent necesare. De altfel, o serie de recomandări din cadrul studiului își găsesc răspunsul în măsurile pe care statul român le-a avut în vedere în PNRR.

Accent pe dezvoltarea infrastructurii de transport și pe tranziția verde

„Reformele și investițiile incluse în PNRR vor contribui la dezvoltarea și modernizarea economiei românești în domenii precum: sustenabilitatea finanțelor publice, consolidarea administrației publice și reziliența sistemului de sănătate, asigurarea coeziunii sociale și teritoriale, digitalizarea administrației publice, și altele. De altfel, o serie de recomandări din cadrul studiului își găsesc răspunsul în măsurile pe care statul român le-a avut în vedere în Planul Național de Redresare și Reziliență. Am reținut toate aceste elemente și ne pregătim ca, în perioada imediat următoare, să le absorbim în politicile publice curente din România”, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă, referindu-se la concluziile experților OCDE.

Studiul OCDE pune accentul pe dezvoltarea infrastructurii de transport și pe tranziția verde, pe necesitatea reducerii decalajelor de dezvoltare, pe corelarea pieței forței de muncă și competențelor, îmbunătățirea accesului la educație și formare, reforma sistemului de pensii. În același timp, arată eforturile depuse până acum și oferă recomandări utile în domeniile de o importanță deosebită pentru țara noastră.

„România a avut o abordare cuprinzătoare în gestionarea efectelor pandemiei, cu măsuri în plan economic și social care au reprezentat 3,6% din PIB în 2020 și 1,4% din PIB în 2021. În acest fel, în al doilea trimestru al anului trecut PIB-ul României a depășit nivelul de dinaintea pandemiei. Activitatea economică s-a relansat, de anul trecut, iar redresarea continuă. După creșterea economică de 6,3% din PIB înregistrată în 2021, estimăm că România va avea o creștere economică de 4,5% din PIB, atât în 2022, cât și în 2023”, a declarat, la rândul său, secretarul general al OCDE, Mathias Cormann.

În opinia sa, România a înregistrat progrese semnificative, reușind să ajungă rapid din urmă economiile statelor care fac parte din OCDE, în pofida crizei financiare globale din 2007-2008 și a crizei pandemice cu care ne confruntăm în prezent. În 2019, înaintea izbucnirii pandemiei, România înregistrat un Produs Intern Brut pe cap de locuitor de 27.000 dolari, adică 63% din media la nivelul țărilor OCDE - o creștere semnificativă față de 30% din media țărilor OCDE cât înregistra România la începutul anilor 2000, a exemplificat Mathias Cormann. Înaltul oficial al OCDE a subliniat, în context, faptul că aceste progrese pot fi susținute în continuare inclusiv prin implementarea reformelor structurale asociate implementării PNRR, care vor contribui la revenirea economică a țării prin stimularea masivă a investițiilor publice.

Secretarul general al OCDE a subliniat, de asemenea, că România trebuie să facă față atât provocărilor în plan economic, cât și celor în materie de sănătate publică, menționând între acestea evoluția inflației, eliminarea disparităților sociale și creșterea ratei de vaccinare anti-COVID-19.

Reformele pot îmbunătăți eficiența și echitatea în sistemul de impozitare

Principalele concluzii ale Studiului OCDE Economic Survey Romania 2021 sunt următoarele:

▪ creșterea economică este robustă, dar riscurile sunt încă ridicate;

▪ politicile macroeconomice au susținut economia, iar politicile monetare trebuie să rămână vigilente și să răspundă la presiunile inflaționiste. În ceea ce privește politica fiscală, aceasta trebuie să se adapteze la evoluțiile economice rapid și țintit;

▪ România trebuie să profite de oportunitatea fondurilor europene, în special pe componenta Next Generation;

▪ este necesară reformarea sistemului public de pensii pentru asigurarea sustenabilității finanțelor publice;

▪ reformele pot îmbunătăți eficiența și echitatea în sistemul de impozitare;

▪ îmbunătățirea accesului la un sistem educațional și sanitar performant reprezintă cheia progresului în ceea ce privește nivelul de trai. Politicile economice trebuie să vizeze diminuarea ratelor ridicate de inactivitate și a economiei informale. Fondurile europene trebuie utilizate pentru a răspunde la provocările sociale și de mediu, inclusiv la reducerea poluării;

▪ disparitățile regionale în ceea ce privește nivelul de trai și oportunitățile economice sunt ridicate;

▪ la fel ca în statele OCDE, integrarea persoanelor cu un nivel scăzut de pregătire (în special tineri, femei și populație romă) pe piața muncii este dificilă. În vederea îmbunătățirii performanțelor pe piața muncii este necesar ca toți cetățenii să dobândească aptitudini adecvate;

▪ creșterea productivității a fost semnificativă în anii 2010, dar a decelerat. Reformele care să dinamizeze afacerile, o alocare eficientă a resurselor și reducerea disparităților legate de infrastructură sunt elemente-cheie pentru a avea câștiguri de productivitate;

▪ îmbunătățirea cadrului de reglementare și competițional poate stimula creșterea productivității;

▪ deși accesul la finanțare s-a îmbunătățit, este necesar ca IMM-urile să beneficieze de sprijin sporit în ceea ce privește accesul la instrumentele financiar-bancare;

▪ sporirea predictibilității reglementărilor pentru susținerea mediului de afaceri în ceea ce privește procesul investițional;

▪ continuarea luptei împotriva corupției va conduce la sporirea încrederii în instituțiile statului.

La ora actuală, România este aderentă la șase din cele opt standarde esențiale pentru aderarea la OCDE. În lunile următoare, țara nostră va începe activitățile aferente aderării la Codurile de liberalizare. De asemenea, România și-a exprimat deja intenția de a adera la Convenția OCDE Anti-Mită.

Aderarea României la OCDE reprezintă un obiectiv major al politicii externe române. Țara noastră și-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE cu ocazia exercițiilor anterioare de extindere, respectiv în aprilie 2004 și noiembrie 2012 și a reînnoit-o în 2016 și 2017.

La 25 ianuarie 2022, România a fost invitată oficial să adere la OECD, alături de Bulgaria, Croația, Argentina, Brazilia și Peru.

Studiul Economic pentru România al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (Economic Survey of Romania – January 2022) poate fi accesat aici și aici.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)