Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, o propunere legislativă privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale, informează Agerpres. Actul normativ modifică Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

Potrivit noilor prevederi, va constitui infracțiune și se va pedepsi cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă nereținerea impozitelor și/sau contribuțiilor.

De asemenea, vor constitui infracțiuni de evaziune fiscală și se vor pedepsi cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi sau cu amenda următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale: evidențierea, în actele contabile, în factura electronică sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive; alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv electronice; executarea de evidențe contabile duble folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv cele electronice.

Aceeași pedeapsă va fi aplicată și pentru "folosirea de către contribuabil, cu rea-credință, a sistemului național privind factura electronică RO e-Factura, în vederea creării aparenței de legalitate a unor operațiuni fictive sau disimulării circuitului tranzacțional real al bunurilor/serviciilor; utilizarea de aparate de marcat electronice fiscale care nu sunt conectate la sistemul informatic național de supraveghere și monitorizare a datelor fiscale, potrivit legii, sau alterarea aparatelor de marcat electronice fiscale pentru netransmiterea unor date fiscale sau transmiterea unor date fiscale nereale".

În aceste cazuri de infracțiuni, "dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1.000.000 euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepsește", au stabilit deputații.

În această situație, organele competente nu vor sesiza organele de urmărire penală.

De asemenea, tot în aceste cazuri de infracțiuni, "dacă până la primul termen de judecată, prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate".

"Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceste condiții este de până la 1.000.000 euro inclusiv, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amenda", se mai prevede în actul normativ adoptat.

Totodată, "dacă ulterior primului termen de judecată și până la judecarea definitivă a cauzei, prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc cu o treime".

Proiectul mai prevede că în cazul săvârșirii acestor infracțiuni "prin care s-a cauzat un prejudiciu care nu depășește 1.000.000 de euro, în echivalentul monedei naționale, dacă în cursul urmăririi penale, prejudiciul cauzat majorat cu 25% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepsește, aplicându-se dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedură penală".

De asemenea, "dacă în cursul procedurii camerei preliminare sau al judecății, până la pronunțarea unei hotărâri în primă instanță, același prejudiciu majorat cu 50% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepsește, aplicându-se dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedură penală", mai prevede proiectul.

"Dacă în cursul judecății în apel, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, același prejudiciu majorat cu 100% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepsește, aplicându-se dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedură penală".

Dispozițiile prezentului articol se aplică tuturor inculpaților chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului.

"Dacă persoana care a săvârșit una dintre aceste infracțiuni aduce la cunoștința organelor de urmărire penală sau organelor fiscale infracțiunea comisă, în timp ce aceasta se află în derulare sau în termen de cel mult un an de la data epuizării activității infracționale și mai înainte ca organele de urmărire penală să fi fost sesizate cu privire la aceasta și, ulterior, înlesnește aflarea adevărului și tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor participanți la comiterea infracțiunii limitele speciale se reduc la jumătate", mai stabilește actul normativ.

Dispozițiile nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârșit o infracțiune prevăzută de prezenta lege într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a mai beneficiat de aceste dispoziții. "În cazul infracțiunilor prevăzute de prezenta lege, termenul de prescripție a răspunderii penale începe să curgă de la data sesizării organului fiscal sau de la data sesizării organului de urmărire penală, dar nu mai târziu de 10 ani de la data comiterii infracțiunii", mai prevede actul normativ.

Deputații au mai introdus un amendament potrivit căruia "prejudiciul se va determina în temeiul unei expertize de specialitate".

"Suspectul sau inculpatul au dreptul de a participa la efectuarea expertizei. Dispozițiile art. 172, 180 Cod de procedură penală se aplică în mod corespunzător, Despre dispunerea expertizei va fi încunoștiințat suspectul sau inculpatul, persoană fizică sau juridică, prin reprezentant, după caz, dându-i acestuia timpul necesar pentru exercitarea drepturilor sale procesuale", prevede amendamentul.

Actul normativ urmează să fie transmis Președintelui României, pentru promulgare.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)