Este evident că, în momentul de față, principala preocupare la nivel național o constituie adoptarea, în timpul cel mai scurt și în cele mai bune condiții posibile în conjunctura actuală, a bugetului general consolidat al statului. Accelerarea proceselor decizionale în acest domeniu în sferele executive și legislative răspunde unor necesități majore care vizează, deopotrivă, mediul de afaceri și, practic, întreaga populație a țării. Nu este niciun secret pentru nimeni că, în actualele condiții economico-sociale în care factorul intern este strâns corelat și influențat de evoluțiile pe plan european și global, soluțiile care se vor adopta vor avea un impact puternic asupra întregii noastre societăți.

Dat fiind faptul că nu au fost făcute publice de mai mult timp proiectele Legii bugetului de stat și Legii asigurărilor sociale de stat, nu este cazul să ne referim pe larg la prevederi concrete, ci ne vom rezuma la relevarea unor caracteristici ale capitolelor mari, respectiv venituri și cheltuieli. Esențială este și, mai ales, va fi în cursul execuției bugetare încadrarea strictă în deficitul stabilit de maximum 7,4% din produsul intern brut.

Pe ce căi și prin ce mijloace intenționează Executivul, cu aprobarea Parlamentului, să atingă acest obiectiv? Răspunsul se conturează destul de clar prin tot ceea ce s-a întreprins în vederea elaborării proiectelor de buget, inclusiv prin amendamentele supuse atenției Senatului și Camerei Deputaților în forurile lor reunite.

Cum este, de asemenea, firesc se pornește de la venituri, adică de la posibilitățile de majorare a acestora. Experiența din 2024 atestă că avem șanse reale de sporire consistentă a sumelor care intră în vistieria statului, în special printr-o mai bună colectare a taxelor și impozitelor. Pentru 2025 se mizează tot pe posibilitățile de îmbunătățire a colectării, însă, în absența unor concretizări, deocamdată, este dificil de anticipat efectele unor asemenea intenții pozitive. În orice caz, dacă nu se va majora povara fiscală, așa cum au promis factorii decidenți, este puțin probabil că fără asigurarea unui grad foarte înalt de digitalizare va fi suficient să se recurgă doar la metodele utilizate până în prezent. Cu siguranță, prevederile bugetare la capitolul venituri vor da un plus de predictibilitate întregului proces, deziderat esențial exprimat limpede, în primul rând, de lumea business-ului. Până acum, este cert faptul că bugetele locale vor fi alimentate mai consistent în urma majorării unor taxe, acțiune devenită operațională încă de la începutul anului în curs.

Noutățile importante au apărut mai ales la capitolul cheltuieli. Ministrul Finanțelor a definit în modul următor măsurile preconizate: „Vom avea un buget cumpătat prin care punem statul la dietă, astfel încât să asigurăm plata salariilor și pensiilor, investiții masive în economie, fonduri consistente pentru dezvoltarea localităților”.

Concretizările sunt elocvente prin cifrele avansate inclusiv în spațiul public. Nu le vom relua, ci vom remarca, în context, componentele amintitei „diete”. În primul rând, se au în vedere cheltuielile efectuate de instituțiile publice de la nivel central, Parlament, Administrația Prezidențială, Guvern, agențiile specializate, atât în virtutea volumului lor de fonduri alocate, cât și în funcție de ceea ce se scontează a se realiza prin puterea exemplului.

În general, în instituțiile publice se localizează acele structuri care comportă analize din perspectiva cheltuielilor, nu numai pentru salarii, ci pentru o gamă mult mai largă de alocări bugetare, de la spații pentru care se plătesc chirii la mijloacele de transport, de la dimensiunile subdiviziunilor aferente la raportul dintre diferitele categorii de personal, mai ales sub aspectul competențelor, al performanțelor profesionale. Dar, cu certitudine, cele mai mari rezerve de economisire se găsesc în categoria bunurilor și serviciilor. Aici, așa cum s-a demonstrat și se demonstrează, se cheltuiesc sume considerabile fără să se asigure integral efectele pozitive scontate, ci, dimpotrivă, reprezintă surse de multiplicare a cheltuielilor bugetare pentru întreținere, reparații, administrare etc.

Vom vedea, până la urmă, ce soluții vor fi adoptate, concret, după promulgarea Legii bugetului de stat și Legii asigurărilor sociale de stat. Important este ca toate prevederile acestora să se respecte riguros, ritmic, responsabil, ceea ce va conferi statului adevăratul rol constituțional de garant al modului în care se gestionează banul public, exclusiv în interesul societății și al fiecărui concetățean.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)