Este tot mai evident că principalii factori decizionali la nivel național, respectiv Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul, precum și alte instituții fundamentale, cum este Banca Națională a României, acordă o atenție deosebită proceselor și fenomenelor din economie în ideea de a se potența avantajele comparative pentru obținerea unor avantaje competitive cât mai mari posibil, în conjunctura externă de acum, atât de complicată, marcată de provocări majore. Este, de asemenea, pozitiv că în aceste demersuri sunt implicați și partenerii sociali, reprezentanții mediului de afaceri și ai sindicatelor. Avem de-a face cu modalități verificate de o practică îndelungată, potrivit căreia șansele armonizării pozițiilor tuturor participanților la viața economico-socială creează cele mai favorabile premise pentru depășirea dificultăților cu care ne confruntăm, mai ales prin întărirea rezilienței economiei noastre naționale. Tocmai pentru asigurarea unor condiții fezabile s-au conturat riscurile și incertitudinile care pot fi contracarate prin acțiuni comune, bine articulate, coerente.

Desigur, s-au luat în considerare, mai mult ca oricând, evoluțiile geopolitice, inclusiv cele la scară globală, însă accentul se pune pe depășirea dificultăților de ordin intern, provocate mai ales de deficitele gemene – bugetar și comercial. Din această perspectivă, experiența acumulată în anul precedent poate și trebuie să fie pusă la baza acțiunilor din prezent și din viitor, cel puțin pe termen mediu. Cea mai de seamă concluzie desprinsă, inclusiv din analizele amintite, vizează continuarea și extinderea procesului investițional la toate nivelurile și în toate domeniile.

Este de reamintit că, în programul de guvernare aprobat de Parlament, sunt menționate detaliat obiectivele care urmează să fie finalizate deopotrivă prin fonduri bugetare și prin cele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană, în special cele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență. Publicația noastră le-a prezentat sistematic, așa că nu este cazul să le repetăm. Ceea ce, însă, se cere neapărat subliniat privește faptul că orice nerealizare în domeniul energetic și în materie de infrastructură are și va avea efecte propagate negative la scara întregii economii. Pentru evitarea unor asemenea situații, parteneriatele public-privat au avut și pot să aibă un rol mai important atât în gestionarea mai bună a resurselor, cât și în privința respectării termenelor de execuție, de finalizare sub aspect cantitativ, dar mai ales calitativ.

Raporturile public-privat au, desigur, o arie mult mai largă de cuprindere, de la politicile fiscale la colectarea veniturilor bugetare până la rezolvarea problemelor de ordin social la nivel local, regional și național. Revigorarea activității organismelor abilitate să asigure cadrul instituțional pentru aceste raporturi este un fapt demn de reținut și de apreciat ca punct de plecare în vederea aprofundării proceselor de armonizare a intereselor tuturor părților implicate.

Realizarea acestui deziderat va facilita, neîndoios, demersurile îndreptate spre găsirea și spre aplicarea de soluții în cele mai diverse sfere de preocupări actuale și de perspectivă. De exemplu, posibilitățile de reducere a deficitului comercial și, implicit, a celui de cont curent au fost și sunt relevate de modalitățile de promovare a comerțului internațional al țării noastre tocmai prin colaborarea dintre instituțiile publice și sectorul privat al economiei. La fel de fructuoasă se dovedește a fi această colaborare în condițiile în care este bazată pe angajarea reciprocă în respectarea reglementărilor în vigoare și în demersurile îndreptate spre îmbunătățirea legislației. Consultarea permanentă, sistematică a partenerilor sociali la adoptarea celor mai importante măsuri care vizează, în primul rând, factorul uman, respectiv reducerea șomajului, menținerea personalului util, calificarea și ridicarea nivelului de pregătire profesională în funcție de cerințele reale ale pieței, se constituie în pârghii eficiente de prevenire a derapajelor și de valorificare superioară a potențialului existent.

Firește, nu ne putem propune un „inventar” complet al modalităților de contracarare a riscurilor, de diminuare a incertitudinilor, de reacție optimă la provocările numeroase din perioada actuală. Nu este, însă, dificil de identificat elementul comun, hotărâtor care înmănunchează organic toate aceste cerințe. Avem în vedere mai ales importanța capitală a măsurilor proactive care previn derapajele și fructifică la un nivel superior resursele, în primul rând, cele de muncă. În această privință, se pot consemna numeroase experiențe ale entităților de bază, în special din domeniile IT, din industrie, construcții, agricultură, comerț, care au încheiat anul 2024 cu bilanțuri net pozitive, care au continuat în acest început de an să aplice soluțiile, metodele, care s-au dovedit cu adevărat eficiente. Este, practic, drumul de urmat, drumul care, în pofida dificultăților din prezent, duce negreșit spre succes.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)