Termeni-cheie: comerţ electronic, vânzări online, internet, fraudă

Clasificare JEL: L81, M41

 Piaţa comerţului electronic

Din perspectivă istorică se consideră că apariţia comerţului online, electronic, a avut loc în jurul anului 1994. Principala particularitate a acestuia este faptul că se desfăşoară prin rețeaua de internet, părţile implicate fiind cumpărătorii (persoane fizice sau juridice) şi companiile care activează în sectorul comercial. Din momentul apariţiei sale, comerţul electronic a înregistrat o evoluţie fulminantă în întreaga lume, cu mici particularităţi de la o ţară la alta.

Primele date statistice legate de evoluţia vânzărilor online care au fost date publicităţii arată că în anul 2002 existau aproximativ 170 de milioane de utilizatori de internet în Europa, şi cam tot atâţia în America de Nord. Numărul de servere sigure capabile să găzduiască website-uri ale comercianţilor era de circa 185.000. În România anului 2003, numărul de utilizatori de internet reprezenta 24% din populaţie, cel de calculatoare personale era de circa 2,1 milioane, iar cel de furnizori de servicii de internet, de 400 (Vasilache, 2004).

În anul 2017, comerţul electronic a înregistrat o evoluţie semnificativă în România, mai ales în primele nouă luni, când s-au realizat cu 37% mai multe tranzacţii online comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Valoarea acestora a ajuns la aproximativ 1,9 miliarde de lei, cu 44% mai mult faţă de perioada ianuarie-septembrie 2016 (Casota, 2017).

Un trend tot mai accentuat în domeniul vânzărilor online la nivel internaţional este cel de creştere puternică a vânzărilor de alimente. Datele Kantar Worldpanel arată că vânzările online de produse alimentare s-au majorat cu 30% în 2017.

În topul ţărilor cu cele mai multe vânzări online pe segmentul alimentar se află Marea Britanie. Aceasta are o pondere a comerţului online de alimente de 7,5%, fiind urmată de Franţa, cu 5,7%, Olanda, cu 2,6%, Danemarca, cu 2,2%, şi Germania, cu 1,7% (Lazăr, 2017). Aproximativ 30% din populaţia Statelor Unite ale Americii a optat în anul 2017 pentru achiziţia online a alimentelor. La nivel mondial, în acelaşi an, Asia a înregistrat cel mai mare ritm de creştere a comerţului online de alimente, de 44%, 19,7% dintre sud-coreeni achiziţionându-şi astfel şi bunurile de larg consum.

Aceste cifre indică existenţa unei infrastructuri impresionante, capabilă să ofere toate serviciile necesare dezvoltării comerţului online, inclusiv în România. Comerţul electronic este, după cum se poate constata, în continuă ascensiune, iar proprietarii de afaceri online trebuie să facă toate demersurile necesare pentru a se menţine în lupta pentru concurenţă. În România, dacă în anul 2017 s-au tranzacționat circa 2,5 miliarde de euro, în 2020 se preconizează o creştere a acestei sume la 5 miliarde de euro, adică dublu (Dărăban, 2017).

Preferinţa consumatorului român pentru achiziţii online este determinată de creşterea nivelului de încredere în magazinele electronice. Conform ultimului raport european, nivelul de încredere al consumatorilor în magazinele online locale s-a majorat cu 12%. Şi în ţara noastră încrederea consumatorilor în magazinele online şi în furnizorii de servicii online a crescut constant în ultimii cinci ani (www.mxhost.ro/comertul-online-romanesc-are-cea-mai-mare-crestere-din-europa).

În prezent, statisticile europene arată că patru din 10 comercianţi online intenționează să îşi vândă produsele şi peste hotare. Şi comercianţii români încep să fie interesaţi să îşi extindă afacerile transfrontalier, mai ales în ţările europene vecine.

Referitor la extinderea afacerii online şi în alte ţări, principalele reticențe sunt legate de riscul mai ridicat de fraudă şi de neplată în cazul vânzărilor transfrontaliere, reglementările fiscale diferite, diferenţele legislative şi normele privind protecţia consumatorilor.

 Aspecte contabile privind comerţul electronic

În continuare vom prezenta modul de contabilizare a vânzărilor online, prin intermediul exemplului următor.

Exemplu

Entitatea X are ca obiect de activitate comerţul online cu jucării, prin intermediul propriului site. Preţurile afișate includ atât adaosul comercial, de 25%, cât şi taxa pe valoarea adăugată aferentă.

La data de 29 iunie 2019, entitatea se aprovizionează din Italia cu jucării în sumă de 3.000 euro, în vederea revânzării lor pe site. Cursul de schimb valutar la data recepţiei este de 4,6611 lei/euro.

Ne propunem să contabilizăm operaţiunile de comerţ online ale entităţii X.

c) Calculul şi evidenţierea diferenţelor de preţ la produsele achiziţionate:

• Adaos comercial = 13.983,30 lei x 25% = 3.495,83 lei
• TVA neexigibilă = (13.983,30 lei + 3.495,83 lei) x 19% = 3.321,03 lei
• Preţ de vânzare cu amănuntul = 13.983,30 lei + 3.495,83 lei + 3.321,03 lei = 20.800,15 lei

d) Înregistrarea vânzării jucăriilor:

Vânzarea mărfurilor pe baza comenzilor făcute online de clienţi se efectuează prin intermediul unei firme de curierat. Între entitatea X şi firma de curierat Y există un contract încheiat în care se specifică faptul că sumele plătite în sistem ramburs se decontează prin virament în contul bancar.

Se înregistrează o vânzare în sumă de 238 lei, inclusiv TVA, cu plata ramburs. Valoarea transportului este de 15 lei şi se achită de către client. Factura se include în coletul cu jucării expediat acestuia. Încasarea contravalorii facturii se face de către curier, prin emiterea unei chitanțe pentru suma de 255,85 lei, şi se evidenţiază în contabilitatea firmei de curierat.

 Legislaţia privind comerţul electronic

Comerţul online cunoaște un trend ascendent. Însă acesta nu este o activitate economică lipsită de riscuri. Derularea în condiţii normale a comerţului online trebuie să aibă la bază, înainte de toate, o relaţie de încredere între participanţii la tranzacţie.

Comerţul electronic este reglementat în ţara noastră prin Legea nr. 365/2002, republicată, cu modificările ulterioare.

La 25 mai 2018 s-a abrogat Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date ca urmare a apariţiei Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulaţie a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor).

Drepturile consumatorilor în cazul achiziţiilor online sunt reglementate şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniştii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare.

Ca principală particularitate a comerţului electronic, contractul de vânzare a produselor se încheie între un potenţial cumpărător şi un site, care de cele mai multe ori nu oferă nicio garanţie asupra identităţii exacte a vânzătorului, chiar dacă site-ul are obligaţia de a furniza informaţii privind identitatea acestuia şi particularităţile unei oferte de vânzare la distanţă.

 Implicaţii fiscale privind comerţul electronic

Comerţul electronic are implicaţii fiscale ce diferă de la o ţară la alta. De exemplu, în situaţia unei achiziţii în cadrul Uniunii Europene, cumpărătorul român este supus acelorași reguli la care sunt supuși cetăţenii statului de unde se face achiziţia. Astfel, este aplicată cota de TVA din ţara respectivă. În cazul unei achiziţii din afara Uniunii Europene, vânzătorul este obligat să vândă produsul fără taxe, cumpărătorul român achitând taxele aferente importului în ţară.

 Frauda în cazul comerţului electronic

În ultimii ani, securitatea pe internet a devenit extrem de vulnerabilă, iar utilizatorii sunt din ce în ce mai expuși la fraudele puse la cale pe platformele online. Una dintre cele mai cunoscute metode este phishingul. Prin această tehnică, oamenii primesc e-mail-uri de la presupuse instituţii importante, bănci sau site-uri renumite prin care li se solicită date personale, date ale cărţilor de credit sau detalii privind logarea pe anumite platforme, toate aceste informaţii fiind folosite pentru sustragerea banilor.

Frauda pe internet este de circa 17 ori mai mare decât cea care are loc în magazinele reale, tranzacţiile frauduloase de comerţ electronic reprezentând aproximativ 1% din total, faţă de numai 0,06% în cazul magazinelor reale (Vasilache, 2004).

 Concluzii

În ţara noastră, tendinţa de a achiziţiona produse şi servicii online este în creştere. Dezvoltarea puternică a comerţului electronic afectează negativ activitatea marilor centre comerciale. Românii sunt totuși precauți când vine vorba despre cheltuirea banilor în acest mod.

Segmentul socio-demografic cel mai deschis la astfel de cumpărături este cel care utilizează internetul în mod intensiv.

BIBLIOGRAFIE

1. Casota, Florin (2017), Top 3 direcţii în comerţul electronic în 2017, disponibil la www.business magazin.ro/analize/top-3-directii-în-comertul-electronic-în-2017-16800341
2. Dărăban, Cosmin (2017), Piaţa de e-commerce din România 2016 vs. 2015, disponibil la www. gomag.ro/blog/piata-de-ecommerce-din-romania-2016-vs-2015
3. Lazăr, Adrian (2017), Vânzările online de alimente, în creştere cu 30 de procente în 2017, disponibil la www.agrofood.ro/Articol-vanzarile-online-de-alimente-in-crestere-cu-30-de-procente-in- 2017.html/1184
4. Vasilache, Dan (2004), Plăţi electronice. O introducere, Editura Rosetti Educational, Bucureşti.
5. www.mxhost.ro/comertul-online-romanesc-are-cea-mai-mare-crestere-din-europa

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)