Se află în plin proces legislativ Codul patrimoniului cultural al țării noastre. Astfel se poate considera că avem de-a face – și în acest caz – cu un veritabil eveniment în sfera specifică și în numeroase alte zone ale interesului public și personal. Este suficient să ne gândim, numai în calitatea fiecăruia dintre noi de iubitori de artă și cultură, de drumeții, de istorie, de tradiții, pentru a ne da seama cât de mult suntem interesați ca patrimoniul lăsat de la natură și îmbogățit continuu de sute de generații succesive să nu se degradeze, să rămână integral, așa cum l-am moștenit și pentru cei care ne vor urma. Să ne gândim la văile spectaculoase săpate de Olt și Jiu, de Cerna și Arieș în zidurile de stâncă ale munților, la lacurile din vârful Carpaților, la apele termale de toate culorile din lume, la mănăstirile Voroneț, Cozia și Remetea, la exponatele din Muzeele Satului găzduite de București, Sibiu, Râmnicu Vâlcea, la valorile inestimabile din pinacoteci, la clădirile monument istoric, pentru a percepe, în toată amploarea și profunzimea realităților, legătura fiecăruia dintre noi cu patrimoniul cultural național.

Dacă avem în vedere natura juridică a temei, constatăm că se află în vigoare numeroase acte normative care privesc protejarea și valorificarea patrimoniului cultural. Numai că acestea se referă doar la anumite componente ale conceptului general de patrimoniu, cum ar fi situri arheologice, monumente istorice, zestrea tehnică, opere de artă plastică.

Codul patrimoniului cultural, care a fost supus – în etapa de proiect de lege – în dezbatere publică, are menirea de a include, într-un tot unitar coerent, cele mai diverse elemente din domeniile abordate, de a simplifica normele juridice, inclusiv cele de aplicare, de a le face mai accesibile într-o concepție integrată. Codul vizează, prioritar, regimul legal de protejare și eficientizare a procedurilor specifice, întărirea capacității administrative și a instrumentelor aflate la dispoziția autorităților și instituțiilor publice, introducerea de măsuri în sprijinul deținătorilor de bunuri din patrimoniul cultural național și meșteșugarilor tradiționali, consacrarea unui set de principii care să fundamenteze politicile publice din domeniu.

Pregătirea elaborării Codului a inclus mai multe rapoarte tematice de inventariere și analiză a legislației de profil, în fundamentarea cărora s-au realizat consultări cu organizații reprezentative ale oamenilor de artă și cultură. De asemenea, au fost sintetizate datele disponibile privind activitatea de protejare a patrimoniului cultural, în scopul identificării principalelor carențe ale cadrului normativ actual și formulării de propuneri referitoare la remedierea acestora.

Prin urmare, se poate considera, cu deplin temei, că adoptarea, pentru prima dată în țara noastră, a unui Cod al patrimoniului cultural va marca o etapă nouă, superioară în demersurile menite să protejeze și să valorifice bunuri care ne aparțin, fără de care nu există identitatea unei națiuni, fără de care suntem lipsiți de resurse foarte importante pentru o viață demnă de cuvintele OM și UMANITATE.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)