Comisia Europeană a prezentat, săptămâna trecută, un pachet ambițios și echilibrat de măsuri care vor facilita, pentru întreprinderi și profesioniști, furnizarea de servicii către o bază de clienți potențiali din UE ce conține 500 de milioane de persoane. Potrivit reprezentanților CE, imprimarea unui nou impuls sectorului serviciilor va aduce beneficii clienților, persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și întreprinderilor, generând, totodată, creștere economică în Europa.

Scopul măsurilor propuse este de a permite furnizorilor de servicii să navigheze mai ușor printre formalitățile administrative și de a ajuta statele membre să identifice cerințele excesiv de împovărătoare sau învechite ce trebuie respectate de profesioniștii care își desfășoară activitatea la nivel intern sau transfrontalier. În loc să modifice normele existente ale UE în sectorul serviciilor, Comisia preferă să se concentreze asupra asigurării unei mai bune aplicări a acestora, întrucât s-a dovedit că punerea în aplicare a normelor, la întregul lor potențial, ar da un impuls semnificativ economiei UE.

Cele patru inițiative concrete adoptate săptămâna trecută de CE sunt:

♦ Un nou card electronic european pentru servicii: o procedură simplificată va permite furnizorilor de servicii pentru întreprinderi (de exemplu, firmelor de inginerie, consultanților IT, organizatorilor de expoziții comerciale) și furnizorilor de servicii în domeniul construcțiilor să îndeplinească formalitățile administrative necesare pentru a furniza servicii în străinătate. Furnizorii de servicii nu vor trebui decât să ia legătura cu un interlocutor unic din țara lor de origine, cu care vor putea să comunice în propria limbă. Interlocutorul din țara de origine ar verifica apoi datele necesare și le-ar transmite statului membru gazdă. Statul membru gazdă își păstrează actuala competență de a aplica cerințele de reglementare naționale și de a decide dacă solicitantul poate furniza servicii pe teritoriul său. Cardul electronic nu ar afecta nici obligațiile existente ale angajatorilor, nici drepturile lucrătorilor.

♦ O evaluare a reglementărilor naționale privind serviciile profesionale din punctul de vedere al proporționalității: aproximativ 50 de milioane de cetățeni – reprezentând 22% din forța de muncă a Europei – exercită profesii la care accesul este condiționat de deținerea unor calificări specifice sau pentru care utilizarea unui anumit titlu este protejată. Reglementarea este adesea justificată în cazul mai multor profesii, de exemplu al celor din domeniile sănătății și siguranței. Există însă și multe cazuri în care existența unor norme învechite și inutil de împovărătoare poate face excesiv de dificil accesul candidaților calificați la aceste locuri de muncă. Acest lucru este tot în detrimentul consumatorilor. UE nu reglementează sau dereglementează profesii – aceasta rămâne o prerogativă națională. Însă, în temeiul dreptului UE, statele membre trebuie să stabilească dacă impunerea de noi cerințe naționale este necesară și echilibrată. Pentru a asigura o abordare coerentă și armonizată, CE propune raționalizarea și clarificarea modului în care statele membre ar trebui să realizeze un test de proporționalitate cuprinzător și transparent înainte de a adopta sau de a modifica normele naționale în domeniul serviciilor profesionale.

♦ Orientări privind reformele naționale din domeniul reglementării profesiilor: exercițiul de evaluare reciprocă realizat de statele membre între 2014 și 2016 a demonstrat că statele care și-au deschis piețele de servicii (de exemplu, Italia, Polonia, Portugalia și Spania) beneficiază în prezent de o gamă mai largă de servicii, la prețuri mai accesibile, menținând totodată standarde ridicate pentru consumatori și lucrători. Comisia a prezentat orientări privind reformele necesare la nivel național în domeniul reglementării serviciilor profesionale cu potențial ridicat de creștere și de creare de locuri de muncă. Este vorba despre serviciile furnizate de contabili, arhitecți, ingineri, avocați, de agenții de brevetare, de agenții imobiliari și de ghizii turistici. Statele membre sunt invitate să evalueze dacă cerințele profesionale îndeplinesc obiectivele declarate ale politicilor publice naționale.

♦ O mai bună notificare a proiectelor de legi naționale în domeniul serviciilor: dreptul UE le impune deja statelor membre obligația de a transmite CE proiectele de norme naționale în domeniul serviciilor, pentru a oferi executivului UE și celorlalte state membre posibilitatea de a-și exprima din timp eventualele preocupări cu privire la posibilele incompatibilități cu legislația UE. În context, Comisia propune îmbunătățiri ale acestui mecanism, cu scopul de a face procesul mai rapid, mai eficace și mai transparent. (Al.R.)