Zilnic, peste 1.500 de turiști din întreaga lume vizitează Pavilionul României din EXPO Astana 2017, cea mai mare manifestare expozițională din acest an. Astfel, țara noastră este mai bine cunoscută de oameni de pe toate meridianele globului, mai ales prin contribuțiile la ceea ce constituie tema centrală a acestei expoziții, și anume Energia viitorului. Și trebuie să remarcăm, cu satisfacție, că este vorba despre două contribuții de primă dimensiune, apreciate ca atare și de vizitatori. Prima prezintă laserul de la Măgurele, apreciat, pe plan mondial, drept o realizare fără precedent, iar a doua vizează platformele de tip virtual de rafinare a țițeiului.

Despre laserul de la Măgurele, cititorii noștri au mai fost informați, așa că merită să stăruim asupra celei de-a doua componente a Pavilionului nostru național. Vizitatorul, beneficiind de ochelari 3D, parcurge zona offshore de la Midia Marine Terminal unde se descarcă petrolierele, apoi ia cunoștință de complexele echipamente și instalații din rafinăria propriu-zisă, ceea ce reprezintă o ilustrare concretă a progresului științifico-tehnic în domeniu. Cel care transmite, în cască, informațiile precizează că la Petromidia se prelucrează anual 5 milioane de tone de țiței, o performanță la nivel mondial tot în materie de valorificare a hidrocarburilor destinate consumului final al utilizatorilor.

Dincolo, însă, de astfel de detalii (incontestabil, foarte importante, deoarece au un impact deosebit asupra vizitatorilor) este de subliniat că exponatele din Pavilionul României reprezintă, cu adevărat, puncte de atracție tocmai pentru că se înscriu în cele mai avansate tendințe în materie de energie sub emblema „erei digitale” căreia, de asemenea, publicația noastră îi acordă consecvent o atenție deosebită.

Totodată, este cazul să ne reamintim că dintre toate modalitățile care asigură o mai bună cunoaștere a României în lume expozițiile internaționale au rezultatele cele mai palpabile. Până și cei care nu au avut, nu au și nu vor avea ocazia să viziteze România pot – prin astfel de manifestări de anvergură mondială – să afle câte ceva deosebit de semnificativ despre țara noastră. Este, pe fond, o modalitate de promovare a interesului național.

Pavilionul României la EXPO Astana 2017 marchează împlinirea a 150 de ani de la prima participare românească la o expoziție de anvergură internațională, cea din 1867, de la Paris. De atunci, până în 1937 – tot la o expoziție mondială organizată la Paris –, Principatele Române și, apoi, Regatul României au fost prezențe notabile la expozițiile internaționale. Din păcate, în anii postbelici, astfel de prezențe au fost sporadice. În perioada postdecembristă, începând cu Expoziția Mondială de la Sevilla (1992), România a fost nelipsită de la asemenea manifestări.

Pentru că tot suntem la capitolul „evocări”, ar fi de remarcat că aproape toți comisarii generali ai pavilioanelor României la expozițiile internaționale au fost – până la Al Doilea Război Mondial – personalități de primă mână ale țării, Alexandru Odobescu în 1867 și Dimitrie Gusti în 1937.

Revenind la prezent, la EXPO Astana 2017 – care va fi deschisă până la 10 septembrie a.c. –, se impune a remarca importanța participării României la acest eveniment într-un context mai larg. Capitala Kazahstanului, construită în plină stepă, de la zero (un fel de Brasilia a Asiei Centrale), se situează pe o poziție privilegiată în noul „drum al mătăsii”. Este vorba despre refacerea traseului medieval în ipostază contemporană, prin legarea Extremului Orient de Europa. Or, o zonă importantă a acestui „traseu” este chiar România. Întărirea relațiilor cu Kazahstanul (un partener comercial semnificativ și în prezent) constituie, astfel, o „verigă” esențială a respectivului „traseu”. Multe vor depinde de felul în care ne vom juca această „carte”. Exemplul reprezentat de Pavilionul României la EXPO Astana 2017 este, deci, de bun augur.