Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
Numărul 42, 23-29 oct. 2024 » Eveniment
La 19 octombrie, Ateneul Român a găzduit un remarcabil concert dedicat împlinirii a 160 de ani de la înființarea Universității Naționale de Muzică din București. Această instituție de învățământ superior a fost înființată printr-un Decret al Consiliului de Miniștri, prezidat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Respectiva decizie legislativă pornea de la intenția ca noua instituție să includă două școli principale de artă: Institutul de Muzică Vocală și Școala de Muzică Instrumentală, cu filiale la București și la Iași. Astfel, la 6 octombrie 1864, Conservatorul de Muzică și Declamațiune (denumirea oficială a instituției) și-a deschis porțile pentru tinerii dornici să studieze și să se remarce în lumea muzicii în țară și peste hotare.
În scurt timp, sub conducerea compozitorului Alexandru Flechtenmacher, conservatorul a devenit o instituție la nivel european, specializat în educația muzicală și vocal-instrumentală prin organizarea și desfășurarea procesului formativ în clase de vioară, solfegiu, cor bisericesc, canto, pian și armonie. Aici au fost pregătite marile personalități ale muzicii românești și internaționale, care, succesiv, au condus destinele acestui prestigios așezământ cultural.
Aniversarea a prilejuit evocarea și a altor momente din istoria instituției, între care transformarea ei din 1931 în Academia de Muzică și Artă Dramatică, înființarea Conservatorului de Stat în 1948, reorganizarea acestuia în Facultatea de Muzică, cu secții de canto, muzică instrumentală, muzicologie-folclor, compoziție-dirijat. În 1950, instituția a căpătat denumirea de Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu”. Odată cu trecerea timpului, activitățile s-au diversificat și au câștigat net în calitate. În 1990, s-a revenit la titulatura și la rangul pe care l-a avut în trecut, și anume Academia de Muzică. Cu același prilej, s-au înființat noi secții, precum cele de regie de operă, de dirijat orchestră și de muzică religioasă.
Este de remarcat că Universitatea are o Cartă care conține 20 de principii fundamentale, între care cele ale autonomiei universitare, libertății academice, asigurării unei înalte calități a procesului instructiv educativ, transparenței, centrării educației pe student. Aplicarea acestor principii a determinat și determină îmbunătățirea calitativă a activității unui prestigios corp didactic, ale cărui calități remarcabile s-au reflectat și se reflectă în gradul înalt de pregătire a absolvenților. Aceste caracteristici au fost subliniate și prin calitatea de excepție a concertului de la Ateneul Român, care – așa cum am menționat anterior – a marcat împlinirea a 160 de ani de la înființarea Universității Naționale de Muzică din București.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice
Noaptea Albă a Filmului Românesc a revenit la București, Cluj-Napoca și Timișoara
Festivalul și concursul „George Enescu”, ediția 2024 – încununare a șase decenii de performanțe muzicale
O expoziție inedită despre măiestrie și fantezie în arhitectura interbelică