Peste jumătate dintre antreprenorii cu magazine fizice și-au lansat afacerile online în pandemie
Numărul 33, 8-14 sept. 2021 » Conectarea la era digitală
Mai mult de jumătate (52%) dintre antreprenorii români care dețineau magazine fizice au lansat magazine online în pandemie, considerând că este o afacere mult mai sigură în contextul actual, arată o analiză realizată de CIEL România, producător de software pentru antreprenori, relatează Agerpres. Trendul de mutare a magazinului în online sau de creare a unui e-shop este unul ascendent și în acest an, mulți dintre antreprenori preferând chiar să renunțe la prezența în marketplace-uri pentru a avea propriul magazin virtual.
„Trendul de mutare a magazinelor fizice în online și de creare a magazinelor virtuale este în continuare ascendent și în acest an. Pandemia ne-a demonstrat că putem cumpăra online orice, așadar vor apărea tot mai multe magazine nișate, mai mici, și din punctul de vedere al volumului de produse din ofertă dar și din punctul de vedere al vânzărilor. Este vizibilă tendința antreprenorilor de a investi tot mai mult în eficientizare prin automatizări menite să simplifice munca, să furnizeze o evidență exactă a stocurilor și să asigure onorarea tuturor comenzile primite”, a declarat Roxana Epure, Managing Partner la CIEL România.
Datele mai arată că în pandemie 25% dintre clienții soluției de ecommerce a companiei și-au lansat propriile magazine online, deși nu aveau în planul de business acest lucru, pentru a nu mai depinde în totalitate de vânzarea prin marketplace-uri. Unii dintre aceștia susțin că doresc să renunțe complet la listarea în marketplace-uri, deoarece o consideră destul de costisitoare. Prezența într-un marketplace oferă vizibilitate brandului, însă o parte dintre antreprenori preferă să investească mai mult în promovarea pe Google sau Facebook și să atragă potențialii cumpărători direct în propriul magazin virtual.
Roxana Epure a afirmat că încă există magazine online unde actualizarea stocurilor în gestiune nu se face în timp real: odată ce sunt plasate comenzi online, un angajat trebuie să urmărească numărul acestora și să actualizeze manual fiecare comandă, iar la sute de comenzi pe zi acest lucru este aproape imposibil. Se remarcă, însă, tendința clară de investiție în automatizări pentru magazinele virtuale, deoarece orice investiție înseamnă reducerea costurilor și fidelizarea clienților, deci vânzări mai mari.
Dacă în urmă cu câțiva ani, antreprenorii considerau că dezvoltarea afacerii lor online depinde aproape exclusiv de marketing, produs, promovare, în pandemie ei au devenit mult mai pragmatici și au conștientizat că dezvoltarea afacerii începe de la ceea ce se întâmplă în spatele magazinului online (gestiune stocuri, facturare automată, transfer de comenzi automat în gestiune etc), continuă cu procesul de cumpărare al clientului și se încheie cu servicii post-vânzare.
În ultimii ani, arată datele CIEL România, tot mai mulți antreprenori din zona de e-commerce solicită adăugarea de noi funcționalități în softul de profil pentru a gestiona mai eficient stocurile, comenzile și procesul de achiziție. Astfel, în pandemie, cererea pentru îmbunătățiri în soft a crescut cu 30%. Clienții cer în special modificări în soft care să scurteze timpul alocat pentru finalizarea comenzii, respectiv să simplifice procedura de plasare a comenzii și efectuare a plății.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Împreună, sub semnul emblematic al bradului și colindelor
Târgul „Gaudeamus”, ediția 2024, o reușită reîntâlnire a cărții cu cei care o prețuiesc
Casele au amintiri. O stradă-muzeu în apropierea kilometrului 0 al Capitalei
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial