Piața berii din România a scăzut anul trecut, pentru prima dată după o perioadă de stabilitate, cu 5% în volum, la 15,8 milioane de hectolitri, pe fondul creșterii costurilor de producție cu aproape 60%. Această majorare de costuri a integrat avansul costurilor cu energia, cu ambalajele, cu materiile prime, la care s-a adăugat și o creștere a poverii fiscale, ca urmare a indexării accizei la jumătatea anului, la rândul ei suplimentară indexării anuale, a declarat Julia Leferman, directorul general al Asociației Berarii României, citată de Agerpres. Piața românească de bere a înregistrat un nivel asemănător în 2015 și 2016, iar mai mic în 2014, de 14,9 milioane de hectolitri.

Anul 2022 a marcat și o premieră, fiind primul an când numărul producătorilor de bere a scăzut, pe fondul crizei economice, la 90, față de 93 în 2021.

"Anul trecut, în 2022, pentru primul an după o perioadă de stabilitate, piața berii a scăzut cu 5% în volum, din nou, și este, cum spuneam, o evoluție care schimbă trendul de stabilitate pe care l-am cunoscut până în prezent. El vine în contextul legat de presiunea în primul rând pe costurile de producție - acestea au crescut anul trecut la aproximativ 60% din toate direcțiile, integrând desigur creșterea costurilor cu energia, în același timp creșterile întâmpinate în ceea ce privește costurile cu ambalajele, cu achiziția de materii prime, la care s-a adăugat, din păcate, și o majorare a poverii fiscale, ca urmare a indexării accizei la jumătatea anului, la rândul ei suplimentară indexării anuale pe care, de altfel, acciza o cunoscuse la 1 ianuarie, conform calendarului în vigoare în ceea ce privește nivelul acesteia. Sigur că toate acestea cumulate au creat o presiune suplimentară asupra industriei de bere și, implicit, s-au regăsit și în performanța sectorului pe parcursul anului trecut", a explicat Julia Leferman.

Cu toate acestea, directorul general al Asociației se declară optimistă în privința viitorului și afirmă că sectorul are nevoie de predictibilitate fiscală. "Suntem optimiști în ceea ce privește viitorul și la nivelul Asociației obiectivul și mesajul principal pe care îl transmitem în relație cu perfomanța sectorului este tocmai acela de așteptări privind stabilitatea fiscală și un dialog la nivel de autorități. Știm că vin perioade și mai grele (...), însă într-un astfel de sector care are implicații ramificate la nivelul economiei tocmai predictibilitatea fiscală este ceea ce poate face diferența", a subliniat ea.

Potrivit acesteia, România este a opta piață ca mărime la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește volumul de bere produs.

"Ne mândrim din nou cu faptul că industria berii din România reprezintă un motor economic pentru economia locală. Practic, sectorul este unul care în primul rând se caracterizează prin zero evaziune fiscală, suntem contributor net la bugetul de stat. Din punct de vedere al perfomanțelor sectorului, anul trecut, investițiile însumate ale membrilor Asociației s-au ridicat la aproximativ 80 de milioane de euro și totalul acestora în cei 19 ani de existență a Asociației este de aproape 2 miliarde de euro. De partea cealaltă, contribuția la bugetul de stat a fost în valoare de 286 milioane de euro în 2022 și, din nou, privind retrospectiv, încă de la înființarea Asociației, vorbim de 4,73 miliarde de euro contribuții totale ale membrilor acesteia la bugetul de stat. Comparabil, cifrele seamănă cu bugetele aferente unor mari proiecte de infrastructură și acesta este, de altfel, motivul pentru care susținem rolul important pe care sectorul berii îl are pentru economia locală, contribuțiile la bugetul de stat, dar și impactul pe care-l generează în economie, pentru că suntem parte dintr-un lanț valoric important, care începe cu agricultura, dar se continuă cu alte părți componente ale lanțului de valoare, cum e zona de ambalaje, de distribuție, de comercializare, marketing, transport, utilități, numeroase sectoare care beneficiază de un sector puternic și astfel generăm valoare adăugată în economia României de peste 700 de milioane de euro anual", a susținut aceasta.

Reprezentantul berarilor a subliniat că 50% din materia primă folosită în industria berii provine din agricultura locală și a atras atenția că agricultura României are potențial mai mare pentru producerea de orzoaică de bere și hamei. În acest sens, Asociația a încheiat un parteneriat cu Ministerul Agriculturii pentru a organiza seminarii de informare a fermierilor.

"În ceea ce privește componenta agricolă, peste 50% din materia primă pe care berarii din România o folosesc provine din agricultura locală. Este într-adevăr o cifră importantă, dar în același timp consider că ea ar putea să fie și mai mare. Motivul pentru care nu este și mai mare este că agricultura României nu produce mai mult, dar ne dorim să producă mai mult. Avem, începând de anul trecut, un parteneriat cu MADR în care organizăm seminarii de informare și educare cu fermierii. Am avut astfel de evenimente în Buzău, Târgoviște, Turda și Brăila și acțiunile continuă prin efortul membrilor Asociației, astfel încât tot mai mulți fermieri să accepte să cultive orzoaica de bere, aceasta fiind ingredientul nostru principal pentru producția malțului și, deopotrivă, este o cultură favorabilă pentru fermieri, pentru că vine cu o valoare adăugată mare, însă necesită cunoștințe, informații și un proces de educare a fermierilor către această zonă. Sperăm ca seria aceasta de seminarii pe care o implementăm anul acesta să dea astfel de rezultate și, într-adevăr, România să producă mai mult orz de bere, care prin malț să intre în activitatea de producție a berarilor din România. Aceeași situație este și pentru hamei. Acolo, din păcate, suprafețele cultivate cu hamei au fost reduse de la an la an. Demersurile pe care le facem alături de Asociația Producătorilor de Hamei, tot în dialog cu MADR, vizează creșterea acestor suprafețe pentru că în ambele cazuri - și pentru orz și orzoaică și pentru hamei - România are un microclimat favorabil acestor culturi și există un potențial inclusiv de piață, pentru că berarii ar putea să achiziționeze mai mult de pe piața locală, scurtând astfel lanțul de comercializare", a afirmat Julia Leferman.

În 2022, segmentul berii fără alcool a înregistrat cea mai mare creștere, depășind 5% cotă de piață.

La nivel de ambalaje, piața berii și-a consolidat tendința de dinainte de pandemie. În preferințele consumatorilor în funcție de tipurile de ambalaje vedetele incontestabile ale anului 2022 au fost sticla și butoiul, cu ponderi în creștere de aproape 3 puncte procentuale (pp) față de anul anterior. Berea la halbă a ajuns la ponderea deținută înainte de criza sanitară marcată de perioade lungi de închidere a sectorului HoReCa. În cazul berii ambalate la cutie, tendința ultimilor ani este de avans constant, chiar dacă nu semnificativ. PET-ul este singurul tip de ambalaj care a scăzut anul trecut, cu aproape 3 pp. Ponderea pe fiecare tip de ambalaj a fost anul trecut următoarea: sticlă - 33,3%, doză - 24,8%, butoi - 3,2%, PET - 38,7%.

Ponderea deținută de sectorul HoReCa în vânzările de bere nu a revenit la nivelul de dinainte de pandemia de coronavirus, care era de aproximativ 15-20%, crescând anul trecut doar cu un procent față de 2021, până la 10%.

Tipurile de bere consumate de români în 2022 indică berea lager pe locul I. Aceasta a continuat să domine preferințele românilor, cu o pondere de 93,4%, în ușoară scădere față de anul anterior. Categoria fără alcool, care include berea fără alcool și mixurile de bere fără alcool, a avut cea mai spectaculoasă evoluție, depășind 5% cotă de piață. Cele mai mici segmente sunt reprezentate de specialități - berea neagră, pasteurizată, albă, ale, roșie etc. - care dețin 1 procent din piață, fiind într-o ușoară creștere față de anul anterior, iar mixurile de bere și berile aromatizate cu alcool și-au adjudecat 0,5% din piață.

Piața locală a berii continuă să își păstreze caracterul profund național, ponderea producției locale rămânând de 97% din consumul intern. Pe parcursul anului 2022, importurile au cunoscut o ușoară creștere, de 0,3 milioane hl, atingând un total de 0,72 milioane hl. Exporturile au crescut și ele ușor, cu 0,3 milioane hl față de anul anterior, atingând un total de 0,52 milioane hl.

Industria berii asigură la nivelul întregii țări, direct și indirect, un număr de peste 61.000 locuri de muncă.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)