Pe măsură ce Institutul Național de Statistică (INS) detaliază și aprofundează, în trepte, evoluția economiei românești din anul recent încheiat, dispunem de tot mai multe elemente concrete, palpabile, de natură a contura și tendințele cu „bătaie mai lungă”. O reconfirmă și faptul că, în prezent, avem posibilitatea de a cunoaște nu numai ritmul de creștere a produsului intern brut pe trei trimestre din 2019, ci și contribuțiile resurselor și utilizărilor PIB la rezultatele de ansamblu în intervalul dat.

În condițiile în care se reconfirmă un spor de PIB de 4%, în serie brută, și de 4,1%, în serie ajustată sezonier (fapt semnificativ și în ceea ce privește acuratețea metodologiilor folosite), s-au reconfirmat procesele și fenomenele relevate de comunicatele INS referitoare la ramurile economiei și la cele trei mari domenii de utilizări, respectiv consumul (de toate categoriile), formarea brută de capital și comerțul internațional de bunuri și servicii.

În ordinea stabilită prin metodologiile aplicate la scara întregii Uniuni Europene, rezultă că ritmul cel mai înalt de creștere a fost înregistrat în sectorul construcțiilor, cu un plus de nu mai puțin de 16 procente față de perioada ianuarie-septembrie 2018. Se impune, desigur, o analiză distinctă, amplă, asupra acestei evoluții impresionante care a situat România, la capitolul respectiv, pe podiumul Uniunii Europene. Deocamdată, este clar că stabilirea salariului minim lunar pentru construcții la 3.000 lei a fost factorul declanșator al unui proces de durată (cât timp măsura va fi în vigoare și, eventual, va fi consolidată) de redresare a acestei ramuri care face, direct, legătura dintre prezent și viitor. Simetric, la capitolul utilizări, formarea brută de capital fix a cunoscut o creștere de nu mai puțin de 18,9%.

În cazul dat (ca, de altfel, în mai tot ceea ce privește economia țării noastre) nu este indicat să „forțăm nota”, să formulăm concluzii „definitive”, dar când avem de-a face cu domeniul evidenței nu există niciun motiv pentru a eluda unele certitudini. S-a dovedit, din nou, că – și în condițiile pieței libere – intervenția statului în economie (de această dată în plan legislativ și, totodată, în materie de investiții publice) este benefică pentru sferele de activitate supuse analizei. Stimulentele de natură fiscală și alocările bugetare adecvate sunt de natură a determina un reviriment major în sectoarele considerate a fi prioritare.

Remarca este valabilă și în privința dinamicii sectorului IT&C. Un spor de valoare adăugată de 8,9% în respectivele domenii reprezintă, în bună măsură, tot rezultanta unor măsuri legislative de ordin fiscal-bugetar.

Este o remarcă doar parțial valabilă pentru situațiile în care creșterea a fost sub ritmul din anul 2018, precum cea din două ramuri fundamentale, agricultura și industria (95,9%, respectiv 99%). Nu se poate vorbi despre absența sprijinului acordat de stat acestor sectoare de activitate. Dimpotrivă, agricultura a beneficiat de fonduri mai mari, iar industria a fost stimulată pentru a extinde exporturile. În ambele cazuri au intervenit factori care nu pot fi controlați în întregime prin politici publice, cum ar fi condițiile atmosferice (climatice) și stările de fapt din țările spre care se îndreaptă cea mai mare parte a exportului românesc de bunuri și servicii. Tot atât de adevărat este că investițiile din agricultură pot să fie mai bine orientate spre contracararea efectelor schimbărilor climatice, după cum, în materie de export, un grad mai înalt de competitivitate și extinderea relațiilor cu zonele non-UE reprezintă soluții viabile, din păcate, insuficient aplicate.

Nu este neapărat necesar să detaliem alte aspecte relevate de comunicatul INS. O vom face în perioada următoare, cu completările și precizările de rigoare ale instituțiilor publice autohtone, ale celor mai importante organizații financiare și de rating internaționale. Important este, în faza actuală de diseminare a datelor statistice, să se identifice punctele tari și cele vulnerabile la nivel macro, astfel încât la nivel micro să se acționeze pentru mai puternica potențare a factorilor care accelerează creșterea economică și care diminuează influența factorilor negativi. Nu există cale mai scurtă și mai benefică în materie de creștere și dezvoltare economică.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)