România ar putea intra în top 10 economii din Uniunea Europeană (UE), iar în următorii zece ani Produsul Intern Brut (PIB) ar putea ajunge la 700 miliarde euro, de 30 de ori mai mult decât în 1994, conform previziunilor publicate de ING Bank România, citate de Agerpres. Raportul intitulat „30 x 30. 30 de ani de transformări. 30 de ani de ING” relevă faptul că, în următorul deceniu, ritmul mediu de creștere economică al României va fi între 3% și 3,5% pe an, precum și o inflație medie similară. Specialiștii precizează că una dintre condițiile pentru ca aceste estimări să se îndeplinească este absorbția și utilizarea eficientă, în următorii ani, a celor 28 de miliarde de euro disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Economia României a traversat o perioadă de transformări profunde în ultimii 30 de ani, iar PIB-ul a crescut de la aproximativ 26,6 miliarde de euro în 1994 până la aproape 357 de miliarde de euro în 2024. Schimbările structurale ale economiei, investițiile străine și aderarea la Uniunea Europeană au condus la o creștere economică accelerată în ultimele trei decenii. În ritmul unei creșteri reale a PIB de 3% - 3,5% în următorii zece ani, estimările noastre arată că PIB-ul României s-ar putea dubla și ar putea ajunge la 700 de miliarde de euro, ceea ce ar însemna ca România să intre în topul celor mai puternice zece economii din Uniunea Europeană”, a declarat, în comunicatul citat, Valentin Tătaru, economist-șef la ING Bank România.

Analiza de specialitate arată că, în ultimii 30 de ani, creșterea economică a României a reușit să conducă la performanțe notabile prin comparație cu cele ale altor state europene. Spre exemplu, dacă în 1994, PIB-ul României era de peste trei ori mai mic decât cel al Portugaliei, în 2024 economia României va depăși PIB-ul Portugaliei cu aproximativ 30%.

Totodată, tranziția către economia de piață, în perioada 1990-2000, perioada de boom economic dintre 2000 și 2008 (când PIB-ul României a înregistrat o creștere medie anuală de 6,1%), criza financiară și recuperarea economică ulterioară (2009-2014), expansiunea post-criză (2014- 2020) și revenirea post-pandemică (2021-2024) au fost principalele etape ale dezvoltării economiei românești din ultimele trei decenii.

„În ultimii 30 de ani, salariul mediu net a crescut de la echivalentul a 72 de euro în 1994 la peste 1.000 de euro în 2024. Numărul de angajați din România a scăzut cu peste 20% în ultimele trei decenii ca urmare a restructurărilor realizate de marile companii de stat și a migrației externe a peste 3,6 milioane de români. Cel mai redus număr de salariați din economie fost înregistrat în 2011, când pe piața muncii s-au resimțit pe deplin efectele crizei financiare din 2008- 2009, iar România a ajuns la 4,3 milioane de angajați. Anul acesta, efectivul salariaților a atins un maxim al ultimilor 25 de ani, cu 5,16 milioane de salariați la jumătatea lui 2024”, se menționează în raport.

Potrivit sursei citate, în sectorul sănătății, cheltuielile publice au crescut cu un ritm mai accelerat. Astfel, dacă în 1994 cheltuielile publice cu sănătatea erau la circa 2% din PIB (față de media europeană de 6%), în ultimii ani au crescut în jurul valorii de 5%. „Prin urmare, în ultimele trei decenii speranța de viață a crescut de la 69 de ani (în 1994) la 76 de ani (în 2024), însă tot este sub media UE (de peste 80 de ani)”, se notează în document.

În ceea ce privește spațiul locativ, în România numărul de locuințe a crescut cu 25%, în ultimii 30 de ani, iar la finalul anului 2023 au fost consemnate peste 9,7 milioane de locuințe. „Pe lângă numărul locuințelor, a crescut și dimensiunea acestora. De la o suprafață medie de 34 metri pătrați/ locuință în 1994, s-a ajuns la aproape 48,8 metri pătrați în 2023, adică cu 43% mai mult față de 1994. În București, timpul mediu pentru achiziționarea unei locuințe de 55 mp este de aproximativ 8,5 ani, iar în Cluj-Napoca de 12 ani, în comparație cu peste 18 ani în Praga sau 16 ani în Budapesta”, subliniază autorii analizei.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)