Comisia Europeană (CE) a prezentat zilele trecute un plan de acțiune pentru a remedia deficitul de forță de muncă și de competențe și propune să colaboreze cu statele membre și cu partenerii sociali pentru a soluționa aceste probleme în lunile și anii următori. Planul de acțiune face parte din strategia UE de stimulare a competitivității sale și de consolidare a rezilienței sale economice și sociale. „De aproape un deceniu, deficitul de forță de muncă și deficitul de competențe sunt în creștere în toate statele membre. Aceste deficite sunt determinate de schimbările demografice, de cererea de noi competențe legate de evoluțiile tehnologice și de dubla tranziție, de dorința de a dezvolta în continuare propriile noastre sectoare industriale, de nevoile în materie de apărare și securitate și de provocările legate de condițiile de muncă în anumite sectoare și locuri. Comisia a identificat 42 de ocupații cu deficit de forță de muncă, cu unele diferențe între statele membre”, se menționează într-un comunicat al Executivului comunitar.

Planul de acțiune este, totodată, un rezultat esențial al Anului european al competențelor. El se bazează pe numeroasele măsuri de politică și de finanțare deja în vigoare la nivelul UE, cum ar fi Pactul pentru competențe, care a oferit până în prezent formare unui număr de 3,5 milioane de lucrători, obiectivele privind ocuparea forței de muncă și competențele pentru 2030 aprobate în cadrul Summitului social de la Porto, directivele privind salariile minime adecvate și munca pe platforme, precum și fondurile UE în valoare de 65 de miliarde euro disponibile pentru investiții în competențe.

Acțiuni în cinci domenii

Planul de acțiune vine în continuarea Summitului partenerilor sociali de la Val Duchesse din ianuarie 2024, iar CE l-a prezentat în cooperare cu partenerii sociali, al căror rol este esențial pentru punerea în aplicare a soluțiilor pentru abordarea acestor provocări. Planul prevede acțiuni în cinci domenii, care urmează să fie implementate rapid la nivelul UE, la nivel național și la nivelul partenerilor sociali: ▪ sprijinirea activării persoanelor subreprezentate pe piața forței de muncă; ▪ furnizarea de sprijin pentru dezvoltarea competențelor, formare și educație; ▪ îmbunătățirea condițiilor de muncă în anumite sectoare; ▪ îmbunătățirea mobilității echitabile în interiorul UE a lucrătorilor și a cursanților; ▪ atragerea de talente din afara UE.

„Remedierea deficitului de forță de muncă și de competențe este esențială pentru stimularea creșterii economice sustenabile în UE, pentru valorificarea oportunităților oferite de tranziția verde și cea digitală, pentru stimularea creării de locuri de muncă de calitate, pentru creșterea rezilienței noastre economice și sociale în fața schimbărilor geopolitice și pentru asigurarea unei finanțări suficiente pentru politicile sociale și de ocupare a forței de muncă în UE”, se subliniază în comunicat.

Crearea a cel puțin 100 noi centre de excelență profesională până în 2027

♦ Comisia va întreprinde următoarele acțiuni: ▪ finanțarea de noi proiecte privind eradicarea șomajului de lungă durată; ▪ finanțarea de noi proiecte privind activarea și perfecționarea tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET); ▪ cofinanțarea mai multor centre de excelență profesională, cu un obiectiv de cel puțin 100 de centre noi până în 2027; ▪ instituirea de noi parteneriate în materie de competențe în cadrul Pactului pentru competențe; ▪ îmbunătățirea informațiilor privind competențele – cartografierea nevoilor actuale și viitoare în materie de competențe – în strânsă coordonare cu agențiile UE; ▪ analizarea politicilor privind concediul medical pentru a identifica cele mai bune practici pentru lucrători și întreprinderi; ▪ evaluarea impactului reformelor pensiilor care introduc mai multe oportunități de pensionare flexibilă și de combinare a veniturilor din pensii cu un salariu; ▪ evaluarea inter pares a abordărilor naționale pentru gestionarea riscurilor psihosociale la locul de muncă.

♦ Statele membre sunt invitate: ▪ să revizuiască programele de învățământ și de formare pentru a răspunde mai bine nevoilor pieței forței de muncă; ▪ să continue reformele în materie de prestații care abordează zonele de inactivitate și oferă un sprijin suficient celor care pot lucra pentru a reveni treptat pe piața forței de muncă; ▪ să continue reformele fiscale care reduc sarcina fiscală asupra costului forței de muncă pentru a doua persoană care contribuie la venitul familiei și pentru persoanele cu venituri mici; ▪ să sprijine în continuare digitalizarea coordonării securității sociale pentru a facilita mobilitatea echitabilă a forței de muncă; ▪ să adopte și să pună în aplicare rapid Recomandarea Consiliului „Europa în mișcare – oportunități de mobilitate în scopul învățării pentru toți”; ▪ să se implice în continuare în parteneriate pentru atragerea de talente pentru a consolida căile legale de migrație.

♦ Partenerii sociali intenționează: ▪ să abordeze condițiile precare de muncă prin negocieri colective în sectoarele caracterizate de condiții de muncă inadecvate; ▪ să sprijine activarea grupurilor subreprezentate și găsirea unor soluții adaptate pentru a promova încadrarea în muncă a lucrătorilor în vârstă; ▪ să sprijine uceniciile și parteneriatele dintre furnizorii de educație și formare profesională (EFP) și angajatori; ▪ să asigure formarea lucrătorilor din domeniul îngrijirii pe termen lung cu privire la servicii de îngrijire mai centrate pe persoană și la digitalizare; ▪ să actualizeze orientările multisectoriale pentru combaterea violenței și a hărțuirii în sectorul asistenței medicale; ▪ să colaboreze în vederea instituirii unui cadru european pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru conducătorii auto profesioniști din țări terțe; ▪ să contribuie cu expertiza lor la înființarea Rezervei de talente la nivelul UE pentru a atrage talente din țări terțe.

Comisia va monitoriza progresele înregistrate în punerea în aplicare a acestui plan de acțiune în contextul semestrului european. În plus, CE va invita statele membre, în cadrul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă și al Comitetului pentru protecție socială, să organizeze periodic schimburi tripartite pe această temă, cu participarea partenerilor sociali europeni și naționali.

Se preconizează că deficitul de forță de muncă și de competențe va continua să crească în următoarele decenii, în principal din cauza schimbărilor demografice și a creșterii cererii de lucrători cu competențe specifice, de exemplu competențe necesare pentru tranziția digitală și tranziția verde. Aproape două treimi (63%) dintre întreprinderile mici și mijlocii au declarat într-un sondaj Eurobarometru recent că nu pot găsi talentele de care au nevoie. Până în 2030, se preconizează că numai în sectoarele energiei din surse regenerabile vor fi create 3,5 milioane de noi locuri de muncă. În plus, CE a identificat 42 de ocupații pe care le consideră ocupații cu deficit de forță de muncă la nivelul UE. În același timp, 21% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani din UE sunt în prezent inactive și au nevoie de asistență specifică pentru a intra pe piața forței de muncă.

Investițiile în competențe contribuie la combaterea deficitului de forță de muncă, la gestionarea eficace a tranziției verzi și a celei digitale și la asigurarea competitivității viitoare a Europei. În acest context, anul 2024 este declarat Anul european al competențelor, o inițiativă care urmărește să ajute persoanele să dobândească competențele adecvate pentru locuri de muncă de calitate și să ajute întreprinderile să remedieze deficitul de competențe din UE.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)