Interviu cu ec. Sebastian Dumitru Popa, președintele Comisiei de disciplină a Filialei CECCAR Bacău

Alexandra Rizea: Vă propunem să vă referiți la ceea ce este extrem de important pentru formarea unui autentic profesionist, în special în domeniul contabilității: ce stă la baza opțiunii dvs. pentru domeniul contabilității și în ce mod v-ați pregătit pentru a exercita această profesie? Ce etape principale ați parcurs?

Sebastian Dumitru Popa: Aș începe cu răspunsul la partea a doua a întrebării. Eu sunt absolvent de liceu silvic. M-am pregătit, cum s-ar spune, pentru o altfel de viață profesională, pentru un alt tip de activitate. Însă, n-a fost să fie așa! Acum, nici nu mai știu dacă mi-ar fi plăcut la fel de mult să fiu silvicultor. Viața m-a îndreptat spre profesia contabilă, pe care o consider nobilă, și nu-mi regret alegerea. De câteva ori în cei 22 de ani de activitate în acest domeniu mi-am pus întrebarea: „Ce-aș face dacă ar fi s-o iau de la început?”. Și de fiecare dată mi-am dat același răspuns: „Tot contabilitate!”.

De fapt, acest răspuns vizează și esența primei părți a întrebării: opțiunea pentru profesia contabilă înseamnă, înainte de toate, asumarea unei responsabilități clare, cea de a o exercita într-o manieră performantă, de a confirma și reconfirma mereu valabilitatea opțiunii.

Sunt de acord. Experiența pe care am acumulat-o mi-a permis să identific două condiții de bază pentru obținerea performanței: o educație solidă, formată în școală, o cultură generală acumulată și actualizată permanent. Apoi, trebuie întărită capacitatea de a relaționa cu mediul de afaceri, cu societatea, cu membrii ei, cu cei cu care avem legături profesionale și umane. Urmează ceea ce numim cu toții munca susținută, continuă, de perfecționare, de contact permanent cu legislația, cu modificările survenite, munca de menținere a unor legături bune, corecte, mulțumitoare cu clienții. Muncă depusă astfel încât să fie cât mai aproape de perfecțiune. Fiecare lucrare – o expertiză, o misiune de ținere a contabilității, oricare ar fi ea – să fie tratată cu cea mai mare răspundere pentru a da maximă satisfacție atât profesionistului contabil, cât și clientului.

Sunt exigențe care se leagă strâns și de promovarea eticii în profesie.

Fără îndoială, o componentă obligatorie a desăvârșirii profesionale o constituie cunoașterea, aprofundarea și aplicarea normelor de conduită, a Codului etic. Aș face o comparație: sunt domenii de activitate cu proceduri clare, scrise, se fac simulări pentru acțiunile de urmat în cazul ivirii acelor evenimente pentru care sunt întocmite respectivele proceduri. Aplicarea procedurilor conferă siguranță, ocrotirea și chiar salvarea vieții și nu e nevoie de alte exemple decât de procedurile de urmat în caz de cutremur sau de incendiu. Același gen de proceduri – evident, la alt nivel de percepție și de altă natură –  sunt și cele emise de CECCAR, denumite norme profesionale, de aplicarea cărora depinde calitatea lucrărilor pe care le realizăm, mergând până la poziția noastră pe piață și care, de asemenea, impun abordări profesionale clare, legale, fără echivoc, care să nu ne antreneze în dispute sterile despre abateri deontologice sau de altă natură. Sunt câteva dintre cerințele de bază ale procesului de formare și afirmare profesională.

Care este, în acest context, opinia dvs. despre transpunerea acestor exigențe la nivel individual?

Fără îndoială, exigențele cu caracter general nu pot fi satisfăcute decât prin punerea în valoare a ceea ce particularizează fiecare profesionist contabil. Spre exemplu, afinitatea față de un anumit domeniu de activitate, să zicem agricultura sau producția dintr-un alt sector economic, sârguința de a excela pe o anumită misiune, cum ar fi expertiza dispusă de organele în drept sau poate o anumită formă de statornicie transpusă în practică prin menținerea unui singur client unde, eventual, are și calitatea de salariat. Fiecare profesionist este astfel diferit prin aceste particularități, dar toți suntem sau ar trebui să fim „guvernați” de aceleași imperative de bază, repet – educație, cultură generală, capacitatea de relaționare cu mediul de afaceri, muncă și aplicarea normelor profesionale. Cam așa văd eu evoluția, perfecționarea și menținerea unui bun profesionist contabil. Cât despre mine – pot să spun că am satisfacția unor realizări profesionale și de natură materială. Am terminat facultatea la 25 de ani, în ’95, tot atunci m-am și angajat la o societate din industria electrotehnică, în ’96 am avut primul client pe ținerea contabilității, în ’98 eram deja director economic la o mare firmă de construcții, din toamna lui ’99 director economic la o societate de reparații utilaje, iar din 2002, adică de 15 ani, sunt expert contabil, liber profesionist. Lucrez și într-un cabinet individual și în propria societate de expertiză contabilă. Sunt implicat, de asemenea, în cadrul organismului nostru profesional, CECCAR, de aproximativ 12 ani, fiind, pe rând, membru în Comisia de disciplină, membru în Consiliul filialei și, acum, președintele Comisiei de disciplină. Și mai este ceva, despre care nu cred că am amintit. Trebuie pus suflet în tot ceea ce faci. Și să-ți placă ceea ce faci. Altfel, nu sunt decât o povară lucrările care trebuie făcute, pentru că ne-am „nimerit pe aici” și noi trebuie să le facem...

Vă propunem, acum, pe baza considerațiilor expuse de dvs., să punctați locul și rolul eticii profesionale în formarea și afirmarea experților contabili și contabililor autorizați.

Aș compara etica profesională cu o definiție nestandardizată a noțiunii de cultură generală: „cultura generală este ceea ce-ți rămâne după ce ai uitat tot ce-ai învățat”. Într-un fel, aceasta este și etica profesională, trebuie „să-ți intre în sânge”. Însușindu-ne în practică, organic, definițiile din Codul deontologic, trebuie, fiecare dintre noi, să acționăm în spiritul și litera lor, într-o manieră care să definească, la rândul ei, firescul, normalul. Despre cunoașterea și aplicarea Codului etic am răspuns la întrebarea anterioară că reprezintă cerințe de bază ale formării unui profesionist contabil, deoarece se subsumează conceptului de interes public. Ceea ce se traduce în faptul că suma activității tuturor profesioniștilor contabili este de interes public. Chiar dacă o mare parte dintre noi avem clienți doar din sectorul privat. Noțiunile de bază care definesc etica profesională sunt simple și se referă la integritate, adică să fim drepți și onești, competenți, să respectăm necondiționat legile și reglementările în vigoare, să evităm orice acțiune care ar putea să discrediteze profesia. Aș putea spune că etica dă „eleganța” și „noblețea” noastră profesională, a experților contabili și a contabililor autorizați, în exercitarea îndatoririlor care ne revin.

În ce măsură comisiile de disciplină la nivelul filialelor contribuie efectiv la întărirea respectului față de legi, regulamente și standarde, la imprimarea unui spirit colegial de întrajutorare în vederea evitării derapajelor de ordin etic?

Comisia de disciplină are un rol complex, inclusiv cel de prevenire a unor derapaje, de identificare a unor posibile încălcări ale legilor, regulamentelor și standardelor, dar totul manifestându-se într-un spirit colegial. Avem cu toții interesul ca nimic să nu afecteze prestigiul profesiei contabile. Întărirea respectului față de legi, regulamente și standarde, imprimarea unui spirit colegial de întrajutorare, în vederea evitării derapajelor de ordin etic, vin sau trebuie să vină din perioada de formare profesională a oricărui contabil. Comisia de disciplină trebuie să evalueze acțiunile unor profesioniști contabili membri ai CECCAR, evident, cu exigență, dar numai pe fapte, pe probe de necontestat. Mai există o nuanță aici: Comisia de disciplină contribuie efectiv la restabilirea respectului față de regulamente și standarde, în sensul identificării unor posibile abateri de la linia de aplicare corectă a normelor profesionale. Dar acestea sunt punctuale, pe cazuri aparte și pe situații distincte.

Cum evaluați dvs. factorii principali care determină prestigiul profesioniștilor contabili, atât în rândurile clienților, cât și pe un plan mai larg, în societate?

Prestigiul profesional se câștigă după o perioadă mai lungă, după multă muncă, dar cel mai important, cred eu, după calitatea lucrărilor pusă în corelație cu satisfacția clienților. Evident că trebuie să vorbim aici și despre o piață. O piață a clienților. Și vorbeam înainte despre etica profesională. Un profesionist contabil de prestigiu este un om integru, obiectiv, competent, care respectă normele de confidențialitate și care are o conduită ireproșabilă. Dar, să revenim la calitatea lucrărilor. Atât timp cât despre un profesionist contabil nu se va auzi în piață decât despre buna calitate a lucrărilor sale, prestigiul acestuia va crește. Și cred că este ținta de dorit. Să creștem și să menținem prestigiul membrilor noștri, astfel încât să se constate permanent în societate că noi exercităm o profesie mai mult decât onorantă.

Vă rugăm să ne împărtășiți opinia dvs. în legătură cu perfecționarea, în continuare, a modalităților de acțiune pentru sprijinirea membrilor Filialei CECCAR Bacău în vederea asimilării noilor tehnologii, astfel încât să facă față, în condiții tot mai bune, oportunităților și provocărilor erei digitale.

Am făcut câteva propuneri în acest sens, călăuzindu-ne, bineînțeles, noi, membrii Comisiei, după principiile și practicile deontologice promovate consecvent de CECCAR. Legat de perfecționarea modalităților de acțiune în vederea asimilării noilor tehnologii, pentru sprijinirea membrilor Filialei CECCAR Bacău, se poate discuta pe două direcții. Ambele se referă la fructificarea beneficiilor aduse de internet, de era digitală. Prima direcție este cea de comunicare directă pe cale electronică între filială și fiecare dintre membri, astfel încât toate informațiile să se transmită nemijlocit pe email fiecărui membru. Așa se procedează de mult timp la Bacău. A doua direcție o văd în sens invers, de la membru către filială. Spre exemplu, transmiterea pe emailul auditorului de calitate a rapoartelor de expertiză contabilă în vederea efectuării auditului, până la momentul prezentării efective pentru audit și obținere a vizei. Avem în vedere o tot mai largă utilizare a tehnologiilor avansate îndeosebi din domeniul IT&C, care ne ajută și ne vor ajuta efectiv la mai buna exercitare a atribuțiilor care ne revin, atât la nivelul filialei, cât și în cazul fiecărui membru în parte. Vreau, de asemenea, să mă refer la educația și formarea tinerilor profesioniști contabili și la utilizarea calculatorului și a programelor de contabilitate, la acomodarea în trecerea de la băncile facultăților a unui absolvent direct la programele de calculator unde se aplică niște reguli care țin foarte mult de informatică și de tehnicile de culegere a datelor de pe documentele primare, care în cele mai multe cazuri poate constitui o tară. Programul de contabilitate va face balanța pe baza datelor introduse din documentele primare și va genera o „grămadă” de situații. Dar ce sau cât timp îi va lua colegului nostru să înțeleagă mecanismele contabilității? Cum va învăța acele chei ale balanței? Despre articolele contabile, despre funcțiunile conturilor, fișe șah, T-euri? O descărcare de gestiune? Sau cum arată, fizic, o foaie colectivă de prezență? Sunt întrebări ale căror răspunsuri sunt și vor fi date de continua îmbogățire a cunoștințelor și de bunele practici din profesia noastră.