Podul scufundat dintr-o peșteră din Mallorca indică prezența umană acum 6000 de ani
Numărul 35, 4-10 sep. 2024 » Roza vânturilor
Oamenii ar fi putut ajunge în Mallorca, Spania, cu cel puțin 5.600 de ani în urmă, conform unui nou studiu realizat de profesorul Bogdan P. Onac, cercetător colaborator al Institutului Emil G. Racoviță al Universității Babeș-Bolyai (UBB) și profesor de geologia carstului și paleoclimatologie la Universitatea South Florida (SUA), alături de colegii săi și publicat vineri, 30 august 2024, în Communications Earth & Environment, o revistă din familia Nature. „Această dată este cu aproape 2000 de ani mai veche decât sugerau cercetările anterioare și a fost estimată prin calcularea momentului în care ar fi putut fi construit un pod antic, acum scufundat, de pe insulă“, se menționează într-un comunicat al UBB.
Mallorca este una dintre cele mai mari insule din Marea Mediterană și, cu toate acestea, a fost printre ultimele insule colonizate, cercetările anterioare sugerând că cea mai timpurie așezare de pe insulă ar fi putut fi construită cu 4.600 - 4.200 de ani în urmă.
Profesorul Bogdan P. Onac, alături de colegii săi, a reevaluat intervalul de timp în care au sosit primii oameni pe Insula Mallorca. Noile rezultate de vârstă absolută (datate precis cu metoda uraniu-toriu) a depunerilor minerale (calcit și aragonit) acumulate în jurul speleotemelor (stalactite, stalagmite, coloane etc.) și înălțimea unei benzi de colorare existente pe podul scufundat au servit ca indicatori în estimarea cu precizie a schimbărilor istorice ale nivelului mării și pentru datarea construcției podului.
Astfel – se menționează în comunicatul UBB – profesorul Onac și echipa sa au stabilit că podul din Peștera Genovesa a fost construit acum 6000 de ani, cu aproape 2000 de ani mai devreme decât estimarea anterioară, reducând decalajul temporal între colonizarea insulelor din estul și vestul Mediteranei. „Podul constă din blocuri mari de calcar așezate unele peste altele pentru a conecta două săli uscate ale peșterii. Colorația distinctă din secțiunea superioară a podului a fost cauzată de precipitarea calcitului la nivelul apei când podul era încă în uz. Comparând adâncimea la care apare colorația pe pod cu o reconstituire extrem de precisă a evoluției nivelului mării din ultimii 6000 de ani, cercetătorii au ajuns la concluzia că podul nu ar fi putut fi construit mai devreme de această dată, deoarece zona pe care o traversează nu ar fi fost sub apă la acea vreme. De asemenea, podul nu putea fi construit cu mai puțin de 5600 de ani în urmă, deoarece nivelul mării ar fi ajuns deasupra podului“, precizează reprezentanții UBB.
Scopul construirii podului de piatră rămâne neclar. Acesta ar fi putut facilita accesul oamenilor într-o sală interioară a peșterii (singura neindundată), fie pentru a se refugia, fie pentru anumite ritualuri sau doar pentru a depozita la rece alimentele în timpul zilelor fierbinți din Mallorca. Indiferent de motivația construirii podului, prezența acestuia sugerează că primii oameni trebuie să fi ajuns în Mallorca cu cel puțin 6000 de ani în urmă, adică aproape cu 2000 de ani mai devreme decât se știa până acum.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice
Noaptea Albă a Filmului Românesc a revenit la București, Cluj-Napoca și Timișoara