O expoziție deschisă în aceste zile la Oradea întregește manifestările care se desfășoară pe întregul cuprins al țării în preajma tradiționalelor sărbători de Crăciun și de Anul Nou. Organizatorii au avut ideea inspirată de a strânge laolaltă, într-un spațiu generos al Muzeului Crișurilor, podoabe pentru Pomul de Crăciun din toate zonele României și din timpuri imemoriale, așa cum le-au păstrat numeroși colecționari.

La loc central se află globuri și globulețe, multe dintre ele realizate de meșteșugari, în special sticlari, în atelierele manufacturiere din evul mediu. Sunt podoabe trimise din peste 20 de județe situate în toate ținuturile istorice, inclusiv din Basarabia. Fantezia celor care le-au „produs” este de-a dreptul debordantă, fără limite. Majoritatea exponatelor reprezintă autentice creații populare, apropiate de ceea ce se numește, de obicei, pictură naivă. Motivele florale predomină, dar și acestea se înfățișează într-o gamă foarte diversă, în formule inedite, marcate de farmecul de neegalat al sărbătorilor de iarnă.

O parte a expoziției este amenajată după criterii cronologice, nefiind omise nici perioadele cele mai puțin faste din istoria națională mai îndepărtată sau mai recentă. Între altele, sunt prezentate exemplare din presă și fotografii din vremurile în care de Crăciun poposea în România... Moș Gerilă. Dar până și astfel de aspecte sunt tratate cu umor pentru că – nu-i așa? – la noi, în țară, se face și mult haz de... necaz, ceea ce ne-a permis și ne permite să depășim, mai lesne, situații dintre cele mai dificile.

Chiar dacă globurile sunt „personajul principal” (ca să ne referim la arta spectacolului), alte decorațiuni pentru Pomul de Crăciun atrag atenția prin valoarea lor estetică, prin explozia de fantezie. Sunt figurine, beteală, ghirlande, coronițe, steluțe și multe asemenea podoabe, nelipsite, în mod tradițional, în toate cazurile în care se respectă obiceiurile moștenite din străbuni.

Nu au fost omise nici „instalațiile” de iluminat, unele încă din vremurile în care electricitatea se afla la începuturi, cu tot ceea ce reprezenta, pe atunci, noutate, dar și stângăciile utilizatorilor.

Organizatorii au precizat că sunt expuse nu mai puțin de 1.378 de „piese”, în diferite variante, ca dimensiuni, coloristică și tematică, toate prezentând simboluri ale marii sărbători a Crăciunului.

Pe ansamblu, predomină imaginea brazilor care, în spiritul celor din bine-cunoscuta legendă, păstrează veșnic, indiferent de anotimp, prospețimea, vitalitatea forțelor naturii. Nu este vorba, aici, despre „conservatorism”, despre ignorarea inovațiilor, dar niciun fel de experiment „artistic” în materie (folosirea a tot felul de „înlocuitori”, care nu se bazează pe bradul natural) nu are legătură cu ceea ce semnifică adevăratul Pom de Crăciun.

Am consacrat, cum s-a văzut, rubrica noastră dedicată evenimentelor expoziției din Oradea pentru că a reușit să sintetizeze aproape tot ceea ce s-a organizat în întreaga țară, în aceste zile, în spiritul tradițiilor care exprimă dragostea de frumos, bucuria de a trăi, respectul față de valori, de fapt, esența sărbătorii Crăciunului. Chiar dacă pandemia a impus restricții, inclusiv limitarea gamei de manifestări publice, Pomul de Crăciun a rămas reperul în jurul căruia semenii noștri din întreaga țară, fiecare în parte și toți împreună, regăsesc ceea ce ne definește ca oameni, adică umanitatea întruchipată în credință și creație.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)