Oricât de sumară ar fi trecerea în revistă a dezbaterilor actuale pe teme economico-sociale, apare evidentă preocuparea prioritară a întreprinzătorilor, a managerilor legată de potențialul care poate fi pus în valoare pentru a se face față riscurilor, incertitudinilor, provocărilor, dar și oportunităților din actuala conjunctură internă și externă. Astfel, se detașează prin importanță informațiile Institutului Național de Statistică (INS) despre nivelul și structura Produsului Intern Brut la finalul anului 2024. Este imposibil ca acest context să nu genereze reflecții profunde faptul că PIB-ul României a ajuns la 1.766 miliarde de lei, respectiv 355 miliarde de euro. Indiferent la ce perioadă raportăm aceste date, va fi suficient de clar că s-au depășit mai multe perioade de criză, în special cele din anii 2008-2010 și 2020-2023 și că, fie și numai pe termen mediu, economia românească a progresat semnificativ. Dacă nu ne ducem prea departe în timp, constatăm că, în ultimii cinci ani, deci, inclusiv în perioada crizei pandemice, Produsul Intern Brut al țării noastre a crescut cu 65% (dinamică exprimată în euro). Un asemenea ritm nu poate fi ignorat de nicio analiză serioasă. Desigur,  nu ne putem limita la PIB pentru a evalua întregul potențial al economiei noastre naționale, însă importanța acestui indicator este dincolo de orice dubiu.

Cu titlu ilustrativ, tot în vederea calculării potențialului evocat, reamintim că, la finele anului trecut, depozitele la bănci ale firmelor și populației s-au situat la 574 miliarde de lei, activele pilonului II de pensii private au depășit 156 miliarde de lei, activele fondurilor mutuale au crescut, și ele, la 27 miliarde de lei. De asemenea, este interesant să relevăm câți compatrioți sunt implicați în diverse operațiuni financiar-bancare și de altă natură bănească. Reținem, în acest sens, că peste 9 milioane se înregistrează, de pildă, la pilonul II de pensii private, 812.000 și-au investit banii în fondurile mutuale, 226.000 sunt investitori la Bursa de Valori București. Pot fi menționate și alte exemple care se înscriu în siajul acelorași procese și fenomene. Remarcabil este și faptul că la aproape toți indicatorii macroeconomici România se situează peste nivelul mediu înregistrat la scara întregii Uniuni Europene.

Consemnând astfel de date nu scăpăm din vedere vulnerabilitățile, neîmplinirile, în special stările de fapt determinate de persistența și, la unele capitole, agravarea deficitelor gemene – bugetar și comercial. Dar la acestea ne-am referit pe larg în mai multe alte comentarii.

În legătură cu recentul comunicat al INS mai sunt de remarcat în special datele referitoare la modificările sectoriale evidențiate de ponderile diferitelor ramuri la formarea Produsului Intern Brut. Astfel, comerțul, cu diferitele lui subramuri, se menține în fruntea celorlalte domenii de activitate, cu o pondere în PIB de peste 20 de procente. De asemenea, este de remarcat că și-a majorat contribuția la creșterea PIB cu 13%. În schimb, s-au înregistrat contracții în ramuri esențiale precum industria, agricultura, construcțiile ale căror rezultate au constituit o frână în procesul creșterii economice. În aceeași categorie se înscriu și alte domenii, precum IT, activitățile profesionale, științifice și tehnice.

Dacă recurgem la comparații cu structura PIB din alte țări membre ale Uniunii Europene și cu datele la nivel comunitar, nu va fi dificil de constatat că mai este mult loc de îmbunătățiri substanțiale. Când s-au elaborat și se pun în practică noile politici industriale și cele de digitalizare la scara întregii Uniuni Europene, este deosebit de preocupantă situația din industrie și din ramurile informatică și comunicații din țara noastră. În primul caz, întârzierile în materie de restructurare, în special în ceea ce privește dotarea tehnică, iar în al doilea caz, dificultățile de adaptare la schimbările ce au loc în lume afectează direct și indirect nu numai economia, ci și toate domeniile vieții sociale. Aici este vorba, desigur, și despre orientarea investițiilor, dar și de comportamentele manageriale, de stările de spirit ale decidenților, începând, firește, cu entitățile de bază. Supunând cititorilor aceste teme de reflecție inspirate de realități palpabile, remarcăm că dezbaterile la care ne-am referit la începutul acestui comentariu relevă experiențe valoroase, a căror generalizare se va dovedi, neîndoios, ca și până acum, drept o cale principală de acțiune în vederea depășirii dificultăților cu care se confruntă economia națională și cu cele previzibile pentru perioada următoare. În acest mod, s-au conturat și cele mai adecvate măsuri îndreptate spre îndeplinirea obiectivelor acestui an deosebit din toate punctele de vedere pentru ceea ce reprezintă și va reprezenta întreaga evoluție economico-socială a țării.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)