Am avut posibilitatea, aș zice chiar privilegiul, să particip ca invitat la lucrările Conferinței Naționale a CECCAR. În însemnările de față nu mă voi referi în detaliu la documentele prezentate și deciziile adoptate, întrucât sunt menționate, în sinteză, în acest număr al publicației noastre. De altfel, textele integrale au fost remise filialelor în timp util pentru a fi studiate. În cele ce urmează, îmi propun doar să punctez câteva elemente definitorii care s-au regăsit în toate cele 16 puncte ale ordinii de zi, puncte care au răspuns atât exigențelor legislative, cât și modului în care CECCAR, cea mai puternică organizație profesională din România, dar și pe plan regional, își desfășoară activitatea.

Primul aspect care se cere relevat este punctualitatea. N-a fost nevoie nici măcar de clasicul sfert de oră academic pentru a se deschide reuniunea. Apoi, când ai o ordine de zi atât de încărcată, punctualitatea înseamnă și respectarea riguroasă a programului – ca să-i zic așa – orar. Lucrările s-au încadrat aproape perfect în timpul stabilit, deși au luat cuvântul numeroși participanți. Am regăsit în această manieră de organizare, de management stilul inconfundabil de concepție și acțiune al directorului general al CECCAR, dna economist Daniela Vulcan-Văduva, care a demonstrat, între multe alte virtuți de lider, posibilitatea de a se respecta principiul lui Gauss exprimat prin formula „maximum de conținut în  minimum de cuvinte”.

Primul exemplu l-a dat președintele CECCAR, prof. univ. dr. Robert Aurelian Șova, care a prezentat Raportul Consiliului Superior într-o sinteză consistentă, tocmai prin desprinderea esențialului dintr-un tablou extrem de cuprinzător, atât pe ansamblul organizației profesionale a contabililor români, cât și la nivelul filialelor. Toți cei care au prezentat documentele înscrise pe ordinea de zi au căutat să se încadreze în timpul alocat.

Insist asupra temei numite punctualitate, deoarece timpul înseamnă – potrivit unui vechi dicton – nu numai bani, ci și o unitate de măsură obligatorie a respectului de sine și față de cei din jur. Vorba aceea, respectă-mă pentru că te respect. Desigur, în strânsă legătură cu această exigență, se află nevoia de concizie. Recursul la mijloace moderne de comunicare, precum slide-urile, a facilitat o prezentare sistematică, fără divagații, ci cu adresă directă, la esențe, a respectivelor documente.

Pentru că am folosit acest cuvânt, „esențe”, remarc și efortul celor care au luat cuvântul, fie în calitate de raportori, fie în postura de participanți la dezbateri, de a răspunde direct și cât mai concludent la imperativul formulat chiar la începutul Conferinței: „Practicați ceea ce predicați!”.

O a doua constatare privește politețea. Chiar și accentele critice din rapoarte și din celelalte luări de cuvânt nu au avut nimic comun cu năravurile care domină spațiul public, inclusiv spațiul mediatic, mai ales cel audiovizual. Modul în care s-a desfășurat conferința a contrastat puternic cu comportamentul inadecvat al multor semeni, chiar și al celor care se consideră superiori cel puțin din punct de vedere intelectual. Se poate aprecia că a existat o consonanță între buna-cuviință, politețe și evitarea formalismului de paradă. Pe bună dreptate se spune că buna-cuviință este un atribut al omului adevărat, politețea este un atribut al omului civilizat, iar respectarea regulilor de comportament social, un atribut al omului manierat. Faptul că vorbitorii au ținut să-și înceapă alocuțiunile printr-un simplu „bună ziua” a creat, de la început, acel flux comunicațional care apropie, care este, în substanța lui, colegial, ceea ce pentru o comunitate profesională este deosebit de important pentru că reprezintă și o premisă a solidarității.

Bineînțeles, a fost și este extrem de important conținutul intervențiilor într-un forum de amploare precum Conferința Națională a CECCAR. Respectarea regulilor enunțate a fost întregită prin ceea ce numim abordări de fond, fie că acestea se refereau la însăși rațiunea de a fi a unei organizații profesionale, în adevăratul înțeles al cuvântului, fie că vizau sute de acțiuni, o gamă diversă de activități, de la slujirea intereselor breslei, continuând cu participarea activă la dialogul social la toate nivelurile până la formulele cele mai diverse de formare profesională, de educație continuă și, firește, de promovare a principiilor etice ale CECCAR. Repoziționarea profesiei pe o piață în schimbare a fost, în acest context, o temă centrală care a prilejuit exprimarea unor opinii nu numai competente, ci și responsabile. Lărgirea ariei de servicii contabile în era digitală a fost nucleul unor abordări la obiect, cu o argumentare solidă, la rândul ei, profesionistă. De aici, atmosfera destinsă, generată nu numai de satisfacția justificată față de un bilanț predominant pozitiv, ci și de conștiința faptului că deciziile Conferinței au indicat, cu deosebită claritate, ceea ce este de făcut în perioada următoare. Vorbind despre atmosferă, nu pot să rezist ispitei de a recurge la un exemplu: oamenii de știință au stabilit că pentru a zâmbi sunt acționați doar 13 mușchi, pe când pentru a încreți fruntea sunt puși în mișcare 50 de mușchi. Nu trebuie să li se spună profesioniștilor contabili cât de important este să faci economii, inclusiv în materie de efort.