Preliminarii la bilanțul pe 2024. Premise pentru 2025
Numărul 50-51, 18 dec. 2024 - 14 ian. 2025 » Comentariul ediției
Ne mai despart puține zile de finalul anului, ceea ce determină principalele centre de analiză economico-financiară, nu numai din țara noastră, ci și din Uniunea Europeană, precum și pe plan global, să multiplice investigațiile referitoare la rezultatele din 2024 și să anticipeze evoluțiile pentru anul viitor. O privire de sinteză asupra unor asemenea demersuri de esență științifică ne permite să identificăm un cumul de preocupări prioritare, începând cu nivelul microeconomic.
Nu întâmplător, pe prim-plan se situează căile de întărire a rezilienței din toate domeniile, întrucât incertitudinile, riscurile și provocările, care s-au accentuat în anul de care ne vom despărți în curând, impun răspunsuri adecvate la șocurile previzibile și mai ales imprevizibile.
Fapt este că, în pofida multor dificultăți, economia noastră națională a continuat să crească, să se dezvolte, deși ritmurile au fost mai lente, comparativ cu primul an de după ieșirea din pandemie. Datele statistice disponibile în momentul de față confirmă, pe termen lung, că libertatea cucerită în urmă cu 35 de ani a fost, ca să spunem astfel, capitalizată, iar rezultatele exprimate în principalii indicatori macroeconomici nu lasă loc niciunui echivoc, niciunei interpretări negativiste. Cu un produs intern brut de 350 de miliarde de euro, care înseamnă, pe locuitor, mai mult de 30.000 de euro, cu exporturi care au o pondere în PIB de 40 de procente, cu un salariu mediu net de peste 1.100 de euro, cu un volum de rezerve valutare de 63 miliarde de euro, precum și cu alte și alte date la fel de relevante, economia românească a ajuns la 80% din media Uniunii Europene, ca nivel de dezvoltare. Deși nu pot fi ignorate marile deficite cu care ne confruntăm, cel comercial, cu un nivel de 5% din PIB și cel bugetar, care a atins aproape 8 procente din PIB, cu mari discrepanțe în ceea ce privește dezvoltarea teritorială și veniturile medii pe gospodărie, cu o datorie externă care de apropie de 190 miliarde de euro – ca să recurgem doar la câteva exemple – nu putem să vorbim integral despre un bilanț pozitiv. Dar, repetăm, în perioada postdecembristă progresele au fost incontestabile în majoritatea covârșitoare a activităților economico-sociale.
Sigur, analizele se cer aprofundate. Nu ne putem limita la indicatorii macroeconomici pentru a avea o evaluare exhaustivă a ceea ce reprezintă România astăzi, ca nivel de civilizație, de calitate a vieții, de parte integrantă a proceselor transformatoare din lumea în care trăim.
Fiecare cetățean este preocupat în mod firesc de propria existență individuală, familială, în comunitățile de care aparține. Ca să recurgem la formule mai puțin academice, nimeni nu se hrănește cu produsul intern brut și nimeni nu apreciază progresele la scară națională fără să le raporteze la microcosmosul său. Remarca este valabilă mai ales în cazul întreprinzătorilor, al managerilor, adică în zona factorilor decidenți din unitățile de bază economico-sociale. În acest sens, reținem în special conștientizarea, într-o măsură tot mai mare, a faptului că succesul propriilor afaceri – de care depinde starea materială și morală a angajaților – este condiționat de evoluțiile macro, mezzo și mondoeconomice. Bunăoară, contracția industriei din zona euro, zonă care are ponderea cea mai mare în comerțul internațional al României, produce efecte directe, majore în zecile de mii de firme care derulează operațiuni de import-export. La fel, procesul investițional, care a căpătat, în ultimul an, un puternic impuls financiar (bugetar și din fondurile europene nerambursabile), nu poate fi continuat și consolidat fără luarea în considerare a banilor disponibili nu numai din țară, ci și – pe un plan mai larg – regional, european și global. Chiar și politicile fiscal-monetare sunt condiționate atât de conjuncturile cu care ne confruntăm, la ora actuală, cât și de tendințele pe termen mediu și lung. Apoi, contează foarte mult climatul general din societate, stabilitatea, predictibilitatea, coeficientul de încredere în reziliența economică.
Fără să epuizăm tematica abordată, avem – prin rememorarea unor fapte și date certe – argumentul principal potrivit căruia există suficiente resurse materiale și umane pentru a face față riscurilor și provocărilor previzibile pentru perioada următoare. Esențial este ca momentul inaugural de istorie din urmă cu 35 de ani să fie, în continuare, temelia unor acțiuni comune, consensuale, competente, îndreptate consecvent spre fructificarea inestimabilelor avantaje ale libertății cucerite cu atâta jertfe și sacrificii. Împărtășindu-ne aceste gânduri, să ne urăm cu toții un Crăciun fericit, un An Nou cu împliniri cât mai mari, pe măsura aspirațiilor noastre de mai bine, de mai trainic, de mai sănătos într-o țară și într-o lume mai sigure, mai prospere!
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Împreună, sub semnul emblematic al bradului și colindelor
Târgul „Gaudeamus”, ediția 2024, o reușită reîntâlnire a cărții cu cei care o prețuiesc
Casele au amintiri. O stradă-muzeu în apropierea kilometrului 0 al Capitalei
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial