Inovațiile și investițiile în domeniul economiei circulare deschid noi linii de business pentru companiile din România, iar acest lucru va consolida competitivitatea țării și a Uniunii Europene și va crea locuri de muncă, a afirmat, în deschiderea dezbaterii „Mediu-Climă-Economie. România quo vadis?” președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane AHK România, Andreas Lier, într-un comunicat al organizației, citat de Agerpres.

Reprezentanții AHK România susțin că aerul respirat, curățenia localităților, transformarea deșeurilor în resursă, adaptarea la schimbările climatice, construcțiile sustenabile, alimentația pe cât posibil cu produse locale sunt factori care influențează calitatea vieții oamenilor, mediul înconjurător, precum și economia. Potrivit sursei citate, transformarea provocărilor climatice în oportunități a fost subliniată și de Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, care a remarcat că tema modificărilor climatice nu mai este deloc una filozofică, ci una care ne afectează viața.

„Europa și România au o șansă legată de evoluția acestor lucruri, pentru că adaptarea la efectele schimbărilor climatice e singurul lucru pe care îl putem face. Adaptarea poate să însemne investiții, oportunității de business, capital în industrie, inovare. Așa cum se întâmplă deja în țările vestice, cred că tema anului 2025 va fi apa”, a subliniat Mircea Fechet.

În prezent, există însă tehnologii de proiectare și planificare care pot face previziuni în legătură cu schimbările climatice și astfel se pot diminua efectele acestora asupra localităților, și în special asupra orașelor. „Noi lucrăm deja cu software, cu oameni pregătiți care analizează în avans sistemele de planificare adaptivă și climatică. Nu mai trebuie să intuiești pe unde bate vântul, cantitățile de apă sau temperatura. Ne dorim doar ca metodologia privind construcțiile să integreze mediul și mai ales efectele produse de ceea ce construim și dezvoltăm asupra mediului”, a explicat arhitectul urbanist Eugen Pănescu.

Construcțiile și întreaga activitate a oamenilor generează deșeuri, care, din nou, influențează clima și calitatea vieții, dar care pot crea și oportunități economice. Conform sursei citate, una dintre acestea este transformarea deșeurilor în resurse pentru alte industrii, însă este nevoie de o reglementare care să diferențieze un deșeu de materia primă.

„Mi-aș dori niște standarde tehnice pentru deșeurile provenite din construcții și demolări și pentru deșeurile biodegradabile, care să definească exact când încetează statutul de deșeu. Pentru că doar atunci poți să ști ce înseamnă reciclare. Dacă nu există definiția reciclării, n-ai cum să măsori ratele de reciclare”, a spus Radu Merica, director general al RER Ecologic Group.

Reprezentanții AHK România susțin că un prim pas în direcția asumării curățeniei din localități îl reprezintă sistemul de garanție-returnare (SGR), care în curând va împlini un an de la lansare. Acesta este cel mai mare parteneriat public-privat de până acum din România, care după un an a reușit reciclarea a aproximativ 80% din cantitatea de ambalaje adunate.

„SGR nu rezolvă în totalitate problema deșeurilor, dar este un bun exemplu pentru societatea românească. La finalul mandatului meu las o Românie mai curată, și acest lucru se datorează și SGR”, a spus ministrul Fechet. El a menționat și câteva oportunități de afaceri create de SGR: fabrici de containere modulare pentru instalarea aparatelor de colectare automate, sute de noi locuri de muncă, investiții. Totodată, ținta este ca pe viitor să fie incluse și alte tipuri de ambalaje precum sticla sau tetra pak.

SGR-ul, alături de eficiența energetică, recuperarea apei sau izolarea clădirilor arată că sustenabilitatea este profitabilă, a fost opinia directorului general al REWE România, Daniel Gross. „De cele mai multe ori, sustenabilitatea aduce și rentabilitatea superioară economică. E nevoie și de investiții și acest lucru poate fi parțial sprijinite de către stat, dar mi-aș dori să promovăm mai mult avantajele sustenabilității. Încă există ideea că dacă ești sustenabil, ești mai scump. Nu este cazul, noi am încercat foarte multe proiecte și vă pot spune că de cele mai multe ori randamentul a fost pozitiv”, a explicat Gross.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)