Președintele ANCOM: Tehnologia 5G va fi majoritară în România, undeva la sfârșitul anului 2026
Telex » Știri 28 septembrie 2023
Operatorii de telecomunicații ne dau speranțe că, undeva la sfârșitul anului 2026, tehnologia 5G va fi majoritară în România, dar tranziția nu va simplă, a declarat, într-o dezbatere de specialitate, președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Valeriu Zgonea, citat de Agerpres. "Discutăm despre comunități inteligente. Din păcate, sunt mai multe abordări în România. Ca întotdeauna, când facem o tranziție către un anumit tip de societate, alegem acest concept de descentralizare în loc să ne gândim la o strategie comună, la un plan de acțiune, niște principii general valabile și să urmărim acest proces. Din păcate, slăbiciunile descentralizării sunt mai mari decât beneficiile descentralizării. În acest moment, dacă discutăm despre soluții inteligente ca toate aceste probleme pe care le găsim într-o comunitate cu ajutorul tehnologiei și a conectivității să fie mai aproape de cetățean, să fie mai simplu pentru el, să le poată utiliza, eu cred că tehnologia 4G oferă suficient de multe instrumente pentru a sprijini comunitățile, dacă au resurse financiare și au capabilitatea. Specializarea inteligentă nu este foarte simplă pentru comunități. Dacă discutăm de chestiuni tehnice, atunci putem să spunem așa: la sfârșitul anului trecut aveam cam 3% 5G în România, în jur de vreo 720.000 - 730.000 de cartele SIM. Dacă ne uităm la datele raportate de către operatori, undeva la sfârșitul lunii august erau vreo 750 de stații 5G, vreo 5.000 de celule în comunitățile urbane. Dacă nu suntem atenți și nu avem un plan pe care să-l discutăm cu operatorii mobili s-ar putea să ne trezim ca această tehnologie să fie majoritară în România după 2027. Dialogul pe care îl avem astăzi cu operatorii ne dă speranțe că, undeva la sfârșitul anului 2026, o să fie o tehnologie majoritară în România. Tranziția nu este simplă", a menționat Valeriu Zgonea.
Șeful ANCOM a punctat faptul că tranziția digitală a României nu poate avea loc fără un efort comun al instituțiilor publice și zonei private.
"Comunitățile trebuie să fie specializate, trebuie să fie ajutate ca să înțeleagă că nu doar absorbția fondurilor europene îi va ajuta să implementeze niște soluții viabile, ci și comunitatea privată trebuie să sprijine. Nu toate resursele financiare pe care le au comunitățile sunt suficiente pentru a accesa fie fonduri europene, fie alte programe. Discutăm în continuare de infrastructură mare, fără să ne uităm la această infrastructură, care este o infrastructură critică. Nu putem să avem o tranziție digitală a României. După părerea mea, cel mai important șoc pe care îl are România în ultimii 100 - 150 de ani, dacă nu avem un efort comun. Efortul comun înseamnă expertiza pe care o au toți din instituțiile publice sau autoritățile sau agențiile statului, dar și din zona privată. Tot acest mix este o soluție pentru a ușura această tranziție, pentru a educa și a forma comunitățile să devină inteligente. Am avut o descentralizare pe care am cerut-o, în loc să avem un plan centralizat, o strategie centralizată, un plan de acțiuni, niște principii general valabile, astfel încât în momentul în care aplicăm anumite soluții sau bune practici, ele să fie distribuite și către comunitățile care nu au resurse financiare, dacă doresc să aibă această tranziție către o societate digitală", a afirmat președintele ANCOM.
Acesta a adăugat că administrația locală trebuie ajutată să găsească resursele financiare pentru a construi proiecte inteligente.
"Rolul administrației locale este important, dar administrației locale, fără un sprijin din zona privată și fără un sprijin al statului, îi va fi foarte greu să găsească resursele financiare pentru a construi un proiect. Nu au suport tehnic, nu au resurse suficiente pentru a aplica pentru astfel de soluții. Tehnologia va ajunge și în România și va fi implementată. Prima dată în centrele urbane, în care vorbim despre economie de scară, unde sunt foarte multe soluții pe care trebuie să le susținem, și după aceea și în comunitățile rurale. ANCOM a venit cu două elemente în ultimii ani în susținerea acestui concept. În primul rând, a făcut un model de regulament pentru furnizorii de comunicații electronice care vor să acceseze proprietățile UAT-urilor, cum trebuie să facă acest lucru și în al doilea rând a lansat un Ghid care este în permanentă schimbare cu privire la toate soluțiile smart de radio și echipamentele radio pe care le folosim pentru comunitățile inteligente, astfel încât să fie foarte atenți ce selectează, cum selectează în momentul în care doresc să implementeze astfel de soluții în cadrul comunităților lor", a mai spus Valeriu Zgonea.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național