Inteligența artificială nu poate preveni crize financiare și economice, dar ar putea ajuta la atenuarea lor, a efectelor negative, susține Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal (CF), într-un articol publicat pe pagina instituției și pe OpiniiBNR.ro, relatează Agerpres. "AI (Artificial intelligence - AI - n.r.) nu poate preveni crize financiare (și economice), dar ar putea ajuta la atenuarea lor, a efectelor negative. Până una alta, după cum anticipează nu puțini, AI ar putea conduce la distrugerea a mai bine de 40% din locurile de muncă actuale din lume. Iar fără o creare considerabilă, compensatoare, de noi slujbe, am asista la o distrugere de mare anvergură, cu implicații economice și sociale foarte serioase, inclusiv pe plan financiar - nu la o creative destruction cum ar spune Joseph Schumpeter. Nu mai vorbesc de faptul că, după cum nota Nouriel Roubini (Project Syndicate, 11 febr, a.c), stupizenia în lume este copleșitoare, poate anula ușor beneficii ale AI", consideră Daniel Dăianu. Președintele CF arată, printre altele, că AI poate amplifica "reacții de turmă" chiar dacă noi tehnologii, algoritmi, ar prelucra mult mai multă informație (big data), iar modelele folosite de bănci și fonduri de investiții pentru gestionarea riscurilor ar fi mai performante. Potrivit autorului, cei care au administrat fondul de risc LTCM au beneficiat de modele supersofisticate (doi laureați ai Premiului Nobel au lucrat acolo), dar care au fost date peste cap de evenimente extreme, de non-liniarități. Iar astfel de eșecuri au mai fost.

Daniel Dăianu spune că AI poate favoriza escrocherii, deși tot ea ar putea ajuta la detectarea acestora de către autoritățile de supraveghere. AI nu poate elimina contagiunea în piețe, care este o formă de reacție în lanț, un "efect de turmă" și care obligă la intervenția statului (a băncii centrale) ca salvator de ultimă instanță (lender of last resort).

"AI nu poate elimina distincția între micro și macro, cu implicații de ordin teoretic și practic. Comportamente la nivel individual, de firmă, pot fi raționale (urmărirea câștigului net în raport cu diverse constrângeri, inclusiv de ordin ecologic), tot mai puțin supuse emoțiilor prin folosirea algoritmilor (AI), în timp ce activitatea economică nu poate evita fluctuații economice, mici sau de amploare. Întrebarea este dacă are temei ca autoritatea centrală (guvern, banca centrală) să intervină pentru a încerca să reducă fluctuații mari, pentru o stabilizare a activității economice, pentru a preveni crize de amploare. Dacă răspunsul este da, atunci se poate discuta dacă aceste intervenții pot fi ajutate de AI. Și ajungem astfel la modele și prognoze macro, reguli și principii, folosite de guverne și bănci centrale, de organisme financiare internaționale - de guverne în formularea de politici bugetare, de bănci centrale în politici monetare și macroprudențiale, de organisme financiare internaționale și grupuri interstatale ca facilitatori de coordonare a politicilor statelor (exemplu: Grupul 20 a avut un asemenea rol în reacția colectivă la criza financiară globală)", se arată în articol.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)