Băncile centrale nu pot lupta cu eficacitate în anularea impactului unui șoc masiv pe latura ofertei, de magnitudinea și natura celui energetic și nici nu este corect să fie blamate pentru o inflație ce are cauza principală pe latura ofertei, susține președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. „Băncile centrale nu pot lupta cu eficacitate în anularea impactului unui șoc masiv pe latura ofertei, de magnitudinea și natura celui energetic. Și totuși, băncile centrale au de combătut expectații inflaționiste, iar aici demersul devine foarte complicat, fiindcă ele nu pot sugruma inflația înaltă după vrere. Băncile centrale trebuie să facă ceva, chiar dacă rezultatele nu pot fi imediate și spectaculoase. Persistența inflației înalte poate antrena spirala salarii-prețuri, în condițiile efectelor distribuționale ample provocate de șocul energetic, al creșterii costului vieții. Din păcate, nu există un rețetar verificat în lupta contra inflației într-un mediu stagflaționist. Dezirabil este ca politicile fiscale să nu fie expansioniste când cele monetare se întăresc.; măsurile s-ar bate cap în cap”, a afirmat Daniel Dăianu, în articolul „Resurecția inflației: «It's energy stupid»”, publicat pe blogul OpiniiBNR.ro, relateazăm Agerpres. Economistul consideră că politici fiscale foarte restrictive nu pot fi aplicate în vremuri de război - precum în anii din urmă, lupta contra pandemiei fiind ca ca un război sui generis. El spus că deficite bugetare mari, sau tot mai mari, sunt periculoase, chiar pentru țări care emit monedă de rezervă.

„De accea, trebuia să fie lămurite condiții pentru a repune datorii publice pe traiectorii sustenabile, în condiții de flexibilitate în abordare, de pragmatism. Reforma regulilor fiscale în UE (unde sunt state membre cu datorii publice sunt mult peste 100% din PIB) urmărește acest scop. România, deși are o datorie publică în jur de 50% din PIB, are deficit structural mare (peste 6% din PIB) și niveluri foarte joase ale veniturilor fiscale/bugetare. De aceea, chestiunea fiscală/bugetară este acută și la noi”, a scris Dăianu.

El afirmă că datorii publice și private sunt la niveluri mult crescute în țări dezvoltate și economii emergente, iar înăsprirea condițiile monetare (rate de politică monetară în creștere) pun guverne în fața unor mari dileme și alegeri de politică economică foarte dificile.

În opinia economistului, numai politici restrictive (monetare și fiscale) poate să nu fie suficient ca pachet de măsuri pentru a duce inflația aproape de țintă într-un timp rezonabil. Este nevoie de măsuri țintite pentru a ajuta oferta/producția, de reparare a lanțurilor de producție, fie acestea în curs de regionalizare (pe fondul de-globalizării și noului război rece). „Altminteri, costul unei dezinflații nu lente ar fi insuportabil social și economic, ar conduce la echilibre extrem de precare, instabile prin definiție”, a explicat Daniel Dăianu. Din acest punct de vedere, la nivelul UE intervin NGEU (Planul european de redresare și reziliență) și diverse măsuri de politică industrială. El a subliniat că pentru România acest rol îl joacă PNRR, resursele din Cadrul Financiar Multianual - cumulat circa 80 miliarde euro și posibile politici industriale. Dăianu afirmă că și în SUA au fost adoptate măsuri clare de politică industrială, dar asemenea măsuri, peste Ocean și în UE, privesc și considerente de ordin strategic, geopolitic.

„România are un avantaj comparativ față de multe din statele din UE: are resurse de energie și pământ bun pentru agricultură. Noi nu am știut să valorificăm aceste resurse cum trebuie. Dar nu este târziu. În anii ce vin, accesul la energie, materii prime de bază, alimente de bază, vor fi priorități strategice pentru guverne; schimbările climatice impun așa ceva, ca și intrarea într-un nou război rece, disputele geopolitice. Socurile de ofertă vor persista și vor influența dinamica inflației. Se poate aprecia că de foarte mult timp băncile centrale nu au mai avut de înfruntat provocări atât de mari. Vremurile sunt de mare vitregie. Și nu este corect să fie blamate pentru o inflație ce are cauza principală pe latura ofertei”, subliniază Daniel Dăianu în articolul menționat.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)