Corecția bugetară este esențială pentru stabilitatea economiei și a leului, iar pentru 2021 văd un deficit bugetar cash de sub 7% din PIB, în timp ce PIB-ul va crește între 5% și 6%, a declarat, la un eveniment de specialitate, Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, citat de Agerpres. „Părerea mea e că statul va intra în numeroase companii prin equity și asta se vede prin participații. Sunt necesare sisteme mult mai reziliente, dar versatilitatea este, în opinia mea, esențială. Bugetele publice trebuie să fie mai robuste. Eu spun că s-a intrat într-un nou război rece, confruntarea cel puțin economică cu China, și vom avea un alt multilateralism chiar dacă administrația Biden dorește să resusciteze multilateralismul în relațiile internaționale. Economia post-COVID va fi considerabil diferită, cu diferențe între state, și vor fi regândite lanțurile de producție. Regulile fiscale vor fi dezactivate în Uniune până în 2023, ceea ce nu înseamnă că în România nu trebuia să se înceapă corecția macroeconomică. Mediul de afaceri trebuie să promoveze vaccinarea, să nu aștepte ca oamenii să se vaccineze, pentru că altfel riscăm să ne plafonăm și va fi foarte rău. Creșterea PIB-ului în 2021 eu o văd între 5% și 6%, sunt mai optimist. Corecția bugetară este esențială pentru stabilitatea economiei și a leului. Corecția bugetară a debutat și se vede în programarea multianuală. Deficitul bugetar cash, în 2021, îl văd sub 7% și am discutat acest lucru și la Consiliul Fiscal. Vedeți care este prognoza MFP - deficit ESA de circa 8%, e posibil să scadă sub 8%, dar eu zic că e în jur de 8%, în 2021. Deficitul va fi în scădere și după 2021, însă sarcina va fi mai complicată din cauza naturii structurale a deficitului. În alte economii, reducerea va fi mai facilă, pentru că nu există deficite structurale așa de înalte ca în România”, a spus Daniel Dăianu.

El a adăugat că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) înseamnă pentru România 14% din PIB, iar o realizare de numai 50% a acestui deziderat ar putea duce investițiile la 6,5% din PIB. „Planul Național de Redresare și Reziliență înseamnă cam 14% din PIB și ajută mult redresarea, transformarea economiei, atenuarea unor probleme structurale și, nu în cele din urmă, corecția macro, un aspect subestimat la noi, în dezbaterea publică. PNRR poate să aducă anual un plus de 2,5% la bugetul public. Investițiile publice pot ajunge la 7,5%, maximul ultimului deceniu, dacă vom absorbi la maximum. Noi am compensa prin PNRR scăderea PIB-ului potențial. Realizare de numai 50% din PNRR, ar putea să ducă investițiile publice la 6% - 6,5% din PIB. Ratele medii de creștere a PIB-ului pentru anii care vin, cu o medie de 5%, sunt fezabile, pentru că PNRR influențează PIB-ul potențial în mod pozitiv. Trebuie, însă, să punem accent pe educație și sănătate. Infrastructura nu înseamnă numai drumuri și poduri... În momentul de față noi alocăm cu circa 2% sub media UE la educație și 1,5% la sănătatea publică. De aceea avem și spitalele pe care le avem. Dacă vom aplica PNRR și vom face și corecția macroeconomică, e posibil să avem ratingul României la BBB+ în 2024, dar depinde foarte mult de consolidarea bugetară”, a punctat președintele Consiliului Fiscal.

Deficitul bugetului consolidat a urcat la 1,14% din Produsul Intern Brut după primele două luni ale acestui an, de la 0,33% din PIB în ianuarie 2021 și 0,73% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. Ținta de deficit bugetar pentru acest an este 7,16% din PIB, pe cash.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)