Reglementarea trebuie să fie adecvată, să acopere toate sectoarele din piața financiară, iar politica monetară nu poate avea o singură țintă, a afirmat președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, citat de Agerpres. "Acest scurt text este provocat în principal de prăbușirea băncii Silicon Valley Bank (SVB), care a stârnit «valuri» și un posibil efect de contagiune. Este foarte bine că autoritățile americane au intervenit rapid și au reiterat angajamentul de garantare a depozitelor de până la 250.000 dolari. Dar cele mai multe depozite de la SVB (peste 90%) nu erau garantate. Totuși, sunt semne că Guvernul federal va încerca să ofere despăgubiri posesorilor de depozite neasigurate. Se va comenta mult pe seama acestui episod, care arată din nou interconectarea din piețele financiare, fragilități multiple. Rândurile de față subliniază două aspecte care explică, fie și parțial, de ce cazul SVB era scris pe perete, cum spun americanii. În primul rând, este vorba încă despre sub-reglementarea sistemului financiar, mai ales a sectorului bancar umbra (non-bănci care efectuează operațiuni de creditare), ce este de neînțeles. Fonduri mari au migrat către zonele subreglementate și este inexplicabilă inacțiunea reglementatorilor în această privință - deși de ani de zile această situație este semnalată în documente ale BCE, FMI, Fed, BoE, ESMA etc. A fost și episodul din februarie cu fonduri de pensii în Marea Britanie, care făcuseră plasamente în gilts (obligațiuni guvernamentale) și care, prin marcarea la piață (mark to market) au suferit pierderi importante în portofolii. Iar BoE a intervenit pentru a calma apele", a afirmat Daniel Dăianu.

El menționează că și la SVB, mark to market a plasamentelor în obligațiuni a însemnat pierderi majore, care au declanșat retrageri de depozite și criza de lichidități.  "Nu numai că sunt părți ale sistemului financiar sub-reglementate, dar au existat presiuni mari în ultimii ani de relaxare a sistemului de reglementare introdus după criza financiară. Nici standardele de creditare nu sunt, probabil, suficient de riguroase. Nereglementat este domeniul krypto, în care a fost adânc implicată banca Signature din New York. Îți stă mintea când citești că o bancă finanțează prin excelență firme din domeniul krypto; este ca și cum ai finanța jocuri de noroc, scheme Ponzi. Iar reglementatorii parcă au închis ochii", scrie Daniel Dăianu.

De asemenea, el susține că al doilea aspect de subliniat privește întărirea politicilor monetare în 2022, pentru a se lupta contra inflației, pentru a domoli așteptări inflaționiste.

Potrivit lui Daniel Dăianu, ce se întâmplă acum pe piețele financiare din SUA și chiar Europa arată în mod peremptoriu că stabilitatea prețurilor nu poate fi disociată de stabilitatea financiară.

El precizează că întărirea rapidă și puternică a politicilor monetare nu se poate face cu ochii închiși, fără a vedea ce se întâmplă cu un sistem financiar în care numeroase entități sunt cu leverage foarte înalt. Iar când "mark to market" operează în mod implacabil multe daune pot avea loc, efecte de panică se pot lesne propaga. În opinia lui Daniel Dăianu, reglementatorii nu ar trebui să permită leverage înalt în sistemul financiar. Riscuri presupuse la nivel individual, la nivel de firmă, pot deveni ușor riscuri sistemice prin propagare.

"Morala este dublă: reglementarea trebuie să fie adecvată (severă), să acopere toate sectoarele din piața financiară, să nu se tolereze leverage mare; politica monetară nu poate avea o singură țintă într-un mediu atât de complex și cu atât de multe fragilități. Este de salutat faptul că multe bănci, inclusiv în România, sunt bine capitalizate și cu lichidități mari. Și este bine că sectorul bancar umbră nu este dezvoltat în România", mai scrie Daniel Dăianu.

Potrivit acestuia, este improbabil ca Fed să crească rata principală cu 50 de puncte de bază la ședința viitoare de politică monetară, pas pentru care pledau unele voci.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)