Revenirea la nivelul PIB pre-pandemie se va produce la începutul lui 2022, cum se va întâmpla cam peste tot în Uniunea Europeană, a declarat preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care a subliniat că este „cvasi-sigur că va exista creştere economică” anul viitor. „Este cvasi-sigur că va exista creştere economică în anul ce vine. Dar revenirea la nivelul PIB pre-pandemie se va produce la începutul lui 2022, cum se va întâmpla cam peste tot în Europa, în Uniune. Vor fi însă diferenţe mari între sectoarele economice; cel puţin în prima parte a lui 2021, HORECA va suferi încă mult. Industria va tura probabil tot mai bine şi este de aşteptat ca şi agricultura să aibă rezultate mai bune decât în 2020. Şi construcţiile vor merge probabil mai bine. De aceea şi analiza pieţei muncii trebuie să fie nuanţată; cifrele agregate pot ascunde şomaj «întârziat» şi diferenţe sectoriale mari. Economia noastră are de câştigat cu cât mai bine îşi revin economiile mari din UE, unde Germania are rolul central. Contează mult pentru noi revenirea economiilor în care lucrează numeroşi concetăţeni sau cu care avem schimburi comerciale considerabile”, a menţionat, la un eveniment de specialitate, Daniel Dăianu, citat de Agerpres.

Preşedintele Consiliului Fiscal a menţionat că, în ceea ce priveşte agricultura, „agribusiness trebuie să fie o axă strategică pentru dezvoltarea economică a României, având în minte şi efectele schimbărilor de climă”, în condiţiile în care „avem condiţii naturale favorabile, sunt bani europeni mulţi care privesc amenajarea teritoriului, construcţia de sisteme de irigaţii”.

„Statul trebuie sa fie activ în acest domeniu, să ajute dezvoltarea de reţele de colectare şi depozitare. România trebuie să ajungă cel puţin egală Poloniei şi Ungariei în industria şi exportul de produse agroalimentare. Trebuie pedepsită sever tăierea nesăbuită/criminală a pădurilor. Construcţia de infrastructură trebuie să fie o constantă de forţă în anii ce vin, deci şi în 2021, nu numai fiindcă Moldova are nevoie de drumuri şi căi ferate moderne, de poduri, ci şi pentru că ţara trebuie să fie mai bine închegată în interior. Digitalizarea economiei necesită suport uman, atât privind resursele de vârf (specialişti IT), cât şi educarea cetăţenilor - ce parţial se face în mod natural. Centrele universitare

mari care excelează în materie cenuşie ce lucrează în IT pot ajuta transformarea structurală a economiei”, a adăugat preşedintele Consiliului Fiscal.

Totodată, Daniel Dăianu a subliniat că „inflaţia va fi ţinută în frâu; datele de acum şi prognoze al BNR arată o evoluţie nu în deteriorare pentru puterea de cumpărare a cetăţenilor”. „Deficitul bugetar cash în acest an este evaluat de Consiliului Fiscal la 9,8%; vom vedea cum se va sfârşi anul. În anul ce vine, dacă se continuă parte din măsurile one-off de sprijinire a economiei (sunt anunţate măsuri în acest sens), va fi greu să fie dus deficitul la 7% din PIB. Mult depinde de o colectare mai bună a veniturilor fiscale”, a mai spus Daniel Dăianu.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)