Curtea de Conturi a României a schimbat paradigma în care se realizează auditul public extern în țara noastră, iar noile metodologii realizate respectă standardele internaționale de audit, a declarat, miercuri, președintele instituției, Mihai Busuioc, citat de Agerpres. „Referitor la pașii realizați, am schimbat paradigma în care se realizează auditul public extern în România. Noile metodologii realizate respectă standardele internaționale de audit, ținând cont totodată de mandatul constituțional și de contextul național. Ne stabilim auditurile plecând de la analize de risc și interesul utilizatorilor. Scopul este de a ne concentra eforturile și resursele limitate asupra zonelor prioritare și cu impact pentru societate. Am trecut de la auditarea tuturor bugetelor entităților la auditarea bugetelor centralizate pentru a oferi celor responsabili cu guvernanța și Parlamentului perspectiva asupra diverselor domenii de activitate și pentru a face mai ușor tranziția către auditurile de sistem. Rapoartele de audit financiar și de conformitate sunt acum standardizate, întrucât ne dorim să generăm practică unitară la nivel național. Cele de audit al performanței sunt atractive și, sperăm noi, vor răspunde nevoilor societății. De asemenea, rapoartele sunt scurte, concise și ușor de parcurs, întrucât lumea în care trăim e o lume fără timp”, a precizat Mihai Busuioc, la un eveniment aniversar dedicat împlinirii a 160 de ani de la înființarea instituției.

El a menționat că a fost ridicat gradul de responsabilitate la nivelul Curții de Conturi prin asumarea rapoartelor de către plen.

„De asemenea, vorbim de un nivel crescut de responsabilitate și în rândul entităților auditate prin asumarea recomandărilor Curții de Conturi de către ordonatorii principali de credite. Totodată, rezultatele auditului sunt comunicate acum și palierelor superioare de decizie. Responsabilitatea ne privește pe toți și e nevoie de colaborare la diverse nivele pentru a ne coordona acțiunile în beneficiile cetățeanului. Curtea înțelege rolul esențial al unei instituții supreme de audit în auditare a politicilor publice, evaluarea eficienței, eficacității sau a economicității programelor guvernamentale. De aceea, am făcut un prim pas în acest sens prin înființarea unui departament de audit al performanței și ne-am instruit oamenii alături de partenerii noștri din centru de excelență în audit al GAO și SAI Țările de Jos”, a adăugat Busuioc.

Potrivit președintelui Curții de Conturi, unul dintre principalele rezultate ale reformei realizate de instituție din ultimii ani este strategia de dezvoltare instituțională pe termen mediu. El a menționat că aceasta este „un far” care ghidează instituția în ceea ce trebuie făcut pentru a continua reforma și pentru a se asigura că se menține direcția corectă.

„Nu spun că e ușor, ba din contra, ne organizăm mai greu uneori. Cred că este evident pentru noi toți că fără personal instruit adecvat și care să achieseze la misiunea Curții, reformele nu pot fi definitivate. În ultimii ani, auditorii, și nu numai, au trecut printr-un amplu proces de instruire pentru internalizarea noilor metodologii de audit. Știu că au făcut un efort foarte mare. Rezultatele au început să se vadă în rapoartele Curții, care sunt mai precise și mai bine documentate. Trebuie să trecem la un alt tip de instruire, în care mijloacele electronice își aduc aportul. De aceea am dezvoltat o platformă de e-learning care să sprijine personalul în acumulare a informațiilor și totodată să permită un management mai bun al resurselor prin integrarea cu celelalte sisteme electronice ale curții. Și pentru că o zicală modernă spune «cultura organizațională mănâncă strategia la micul dejun», timp de 2 ani ne-am diagnosticat și am pus bazele pentru o cultură constructivă, umanist-încurajatoare. Am transparentizat activitatea instituției prin publicare a rapoartelor de audit. Doar așa, acestea produc efecte la nivel societal, iar cetățenii au așteptări corecte de la noi. De asemenea, de ceva vreme suntem prezenți în social media prin pagina oficială de Facebook și Linkedin”, a spus Mihai Busuioc.

Acesta a afirmat că prin noua paradigmă de audit părțile interesate ale Curții capătă un rol deosebit de important. Instituția comunică cu entitățile pe parcursul întregii misiuni de audit pentru a se asigura de succesul implementării recomandărilor și pentru corectarea eventualelor disfuncționalități încă din timpul misiunii.

De asemenea, Curtea de Conturi a României a înființat un consiliu consultativ format din reprezentanți ai mediului academic și cel neguvernamental pentru a o sprijini identificarea celor mai relevante teme de audit.

„La începutul mandatului, activitatea curții era exclusiv pe hârtie. De aceea am acordat o atenție deosebită în acest sens și am digitalizat fluxul de documente în întreaga Curte. Ne-am dezvoltat o strategie de digitalizare în acest domeniu, care vizează o perioadă de 5 ani. Avem o metodologie și pentru auditul IT pe care am dezvoltat-o alături de colegii noștri de la SAI Turcia și SAI Estonia. De asemenea, am înființat o structură dedicată și am făcut primele audituri în acest sens. Există un concept tot mai prezent pe agenda publică, care aduce la nivel de responsabilități toți factorii decide din societate, bună guvernanță. Aici instituțiile publice de audit joacă un rol esențial în a oferi o imagine reală a impactului politicilor publice în viața cetățenilor. Promovarea rezilienței fiscal-financiare în sectorul public este vitală pentru a asigura stabilitatea și capacitatea guvernelor de a răspunde în mod eficient la crize și la cutremurele din sistem, precum și pentru a asigura furnizarea de servicii esențiale societății. Aceasta este o parte integrantă a bunei guvernanțe în sectorul public. Menționez aici, la lucruri realizate, conceptul de bună guvernanță, pentru că toate acțiunile pe care le-am enumerat mai sus au fost făcute cu scopul ca prin audituri realizate să contribuim la politici publice mai bune și la sisteme fiscal-financiare mai reziliente”, a mai spus președintele instituției.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)