Lumea se schimbă cu o viteză uluitoare și cei din lumea auditului trebuie să țină pasul cu noile tehnologii, chiar dacă reduplicarea informației se face cu o viteză mult mai mare decât în urmă cu un secol, a declarat președintele Curții de Conturi a României, Mihai Busuioc, citat de Agerpres. „Modelul estonian ne arată că nu contează nivelul de la care pleci, dacă ai un plan bine pus la punct, ambiție și resursă umană pregătită. În acest sens, Curtea de Conturi a României se află, la fel cum era și Estonia în 1992, din multe puncte de vedere, mult în spatele altor SAI-uri (Instituții Supreme de Audit n.r.) ca dezvoltare instituțională, metodologie, abordare a tematicii de audit și alte aspecte ce privesc activitatea noastră. Dar în digitalizarea auditului și auditarea sistemelor IT suntem cu toții pe un tărâm virgin ale cărui posibilități și resurse sunt nebănuite”, a precizat Mihai Busuioc, în cadul celei de-a XV-a reuniuni a Grupului de Lucru EUROSAI IT.

El a explicat că în pregătirea seminarului a avut oportunitatea să lectureze un interviu cu unul dintre oamenii vizionari, în opinia sa, pentru ceea ce înseamnă impactul tehnologiei IT, respectiv președintele Toomas Hendrik Ilves, cel care a făcut din Estonia un tigru al digitalizării.

„M-am bucurat să învăț din experiența de viață a acestui om cu adevărat de stat care a avut inspirația să facă din țara lui un lider și un exemplu într-un domeniu nou, emergent, unde a avut oportunitatea de a pleca de la același nivel cu țările dezvoltate și să le depășească. Parcurgând acest interviu mi-a rămas în minte o analogie pe care domnul președinte a făcut-o și care se potrivește și mandatului meu, din care s-a scurs deja jumătate, în fruntea Curții de Conturi a României. Povestea domnul Hendrik Ilves că președintele american Eisenhower, născut în 1890, a experimentat în timpul vieții sale trecerea de la căruța trasă de cai, ca mijloc de transport, la avionul Air Force One în mandatul său de președinte, între anii 1953 și 1961. Comparația, doar ca imagine, cu mandatul meu este că atunci când am venit în Curtea de Conturi a României, în octombrie 2017, nu exista conexiune la internet prin Wi-Fi în interiorul clădirii, iar acum ne propunem să digitalizăm auditul, ne propunem auditarea sistemelor IT și să realizăm programul de activitate pe bază de analiză de risc”, a afirmat Mihai Busuioc.

Acesta a adăugat că, în 2020, a hotărât înființarea în cadrul Curții de Conturi a României a serviciului pentru auditul IT sub conducerea lui Costel Tănase. „Am încercat să ne dezvoltăm resursa umană în acest sens prin colaborarea cu partenerii noștri de la SAI Turcia, pregătind auditori care vor fi capabili pe viitor să facă un audit al sistemelor IT, mai ales în contextul procesului de digitalizare. Am pus, de asemenea, bazele unui serviciu de analiză de risc, astfel încât viitorul program de activitate să fie creionat în funcție de zonele sensibile ale societății românești. Tot în acest context, încercăm să aducem la Curte specialiști în statistică, IT, ingineri, care să poată să susțină în mod profesionist analizele care stau la baza activității de audit, pentru că succesul unui astfel de demers, așa cum am învățat și de la estonieni, depinde în mare măsură de resursa umană”, a mai spus președintele Curții de Conturi.

De asemenea, instituția a început și un program de prezentări în parteneriat cu Microsoft pentru auditorii săi pe diferite teme: guvernanța datelor; externalizări în cloud; clauze contractuale; securitate cibernetică; blockchain și criptomonede.

Peste două zile, pe 8 septembrie, Curtea de Conturi a României împlinește 30 de ani de la reînființarea ei în anul 1992.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)