Recensământul Populației și Locuințelor din România, care va avea loc în prima parte a anului 2022, este primul în care avem o conectare, validare, prelucrare și prezentare a datelor în format electronic, iar ponderea pe care o va avea culegerea datelor în online se va situa cel puțin la nivelul de 30% - 35%, a afirmat, într-o conferință online de specialitate, președintele Institutul Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei, citat de Agerpres. „În viziunea mea, recensământul (populației și locuințelor, n.r.) este o acțiune exclusiv a statisticii oficiale. Statistica oficială are o singură obligație: să ofere cele mai bune mijloace pentru culegerea, validarea și prelucrarea datelor. Restul ține foarte mult de întreaga societate. Sunt țări care au derulat această acțiune, sunt alte țări care, tot din motive de pandemie, vor desfășura această acțiune la sfârșitul acestui an sau pe parcursul anului viitor. Dintre țările care au realizat această acțiune sunt câteva la care culegerea în online este foarte mare: Portugalia - undeva la 87%, Slovenia - 86% - 87%, Franța, chiar dacă desfășoară într-o altă manieră recensământul populației și locuințelor, în 2017 a realizat în online peste 50%. Până acum, nivelul cel mai mic de înregistrare în online îl are Bulgaria, cu numai 32%. Eu sunt sigur că noi ne vom situa cel puțin la nivelul 30% - 35% (...) Care ar fi motivația unei promovări în spațiul public a ceea ce facem noi, astfel încât poziția societății să fie una pozitivă? Este primul recensământ în care avem o conectare, o validare, prelucrare și prezentare a datelor în format electronic”, a declarat Tudorel Andrei.

Conform șefului INS, unul dintre indicatorii importanți luați în calcul pentru promovarea rezultatelor acestei cercetări statistice la nivel internațional este și ponderea persoanelor care vor asigura introducerea datelor în format online. „În primul rând, e perioada dificilă în care vom asigura culegerea datelor (…). În acest condiții noi vom face toate eforturile, dar nu depinde numai de noi, astfel încât contactul direct să fie redus la minim. O spun cu multă satisfacție că strategia pe care noi am construit-o este una stabilită înainte de această situație neplăcută a pandemiei. E o metodă de culegere care a încercat de la început să reducă pe cât posibil intrarea în teren. Foarte mult va depinde și de fiecare dintre noi, nu numai pentru a asigura această încărcare a datelor în varianta online, ci și de a promova această cercetare, care în fond nu este o acțiune numai a statisticii oficiale, ci și una a întregii societăți. Noi ne-am stabilit de la început că unul din indicatorii importanți pentru promovarea rezultatelor acestei cercetări statistice la nivel internațional este și ponderea persoanelor care vor asigura introducerea datelor în format online. Eu mi-aș dori foarte mult ca această pondere să fie cât mai mare și în aceste condiții să putem să fim acolo în prima linie alături de alte institute de statistică, la nivelul altor țări”, a spus președintele INS.

Acesta a menționat, totodată, că următorul recensământ realizat în România este plasat alături de alte acțiuni derulate de statistica oficială de-a lungul timpului. „Am situat acest recensământ alături de cele mai semnificative recensăminte pe care le-a desfășurat statistica oficială în decursul istoriei. În 1859 a fost primul recensământ, în 1930 recensământul modern din punct de vedere al metodologiei aplicate și în 1966 primul recensământ care a asigurat prelucrarea datelor în format electronic. Chiar dacă era un sistem învechit cu ceea ce înțelegem noi informatic la acest moment, la nivelul anului 1966 era un sistem inovator”, a subliniat Tudorel Andrei.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)