După cum am mai informat, Programul oficial al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene (1 ianuarie – 30 iunie 2019) include două părți. Prima – prezentată în numărul precedent – se referă la misiunea și prioritățile Președinției rotative a României la Consiliul UE. Redăm acum ample fragmente din partea a doua a documentului, cea care detaliază obiectivele și modalitățile de acțiune pentru principalele formațiuni care alcătuiesc Consiliul UE, cu precădere cele care vizează zonele de interes ale profesioniștilor contabili.

CONSILIUL AFACERI GENERALE

▪ Un buget echilibrat pentru o Uniune coezivă și competitivă

Uniunea Europeană are nevoie de un proiect de viitor puternic în perioada post-2020 care să conducă la consolidarea sa, iar acest deziderat poate fi realizat inclusiv printr-un buget viabil și echilibrat.

Președinția României la Consiliul UE va contribui la definirea principiilor următorului Cadru Financiar Multianual 2021 – 2027. Viitorul buget multianual va trebui să ofere Uniunii resursele necesare pentru atingerea obiectivelor următorilor șapte ani. Angajamentul Președinției României la Consiliul UE, atât la nivel politic, cât și tehnic, precum și cooperarea cu Consiliul European, Parlamentul European și Comisia Europeană sunt importante pentru rezultatul final al negocierilor.

Stimularea unei convergențe sporite la nivelul întregii Uniuni rămâne un obiectiv prioritar, ca bază pentru avansarea tuturor politicilor europene. Din această perspectivă, Președinția României la Consiliul UE va urmări ca avansarea negocierilor privind pachetul coeziune post-2020 să contribuie la crearea cadrului investițional care să genereze dezvoltare economică și socială pentru toate statele membre și regiunile europene. Din această perspectivă, Președinția României la Consiliul UE intenționează să imprime o cadență sporită a negocierilor în Consiliul UE pe marginea propunerilor Comisiei Europene, cu accent pe Regulamentul privind dispozițiile comune și Regulamentul Interreg, în scopul asigurării continuității și unei tranziții facile către viitorul ciclu de programare.

În timpul Președinției sale la Consiliul UE, România va deține și Președinția rotativă a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (octombrie 2018 – octombrie 2019). Din această dublă postură, va continua să promoveze activ valoarea adăugată a cooperării regionale și a dezvoltării coeziunii prin intermediul strategiilor macro-regionale, cu accent pe Strategia UE pentru Regiunea Dunării. Președinția României va urmări facilitarea adoptării de Concluzii ale Consiliului, în baza raportului privind implementarea strategiilor macroregionale care urmează a fi adoptat de Comisia Europeană. Totodată, Președinția se va implica activ în procesul de revizuire a Planului de Acțiune SUERD.

În vederea asigurării atingerii obiectivelor Europa 2020 pentru o Uniune mai competitivă, Președinția României la Consiliul UE va asigura continuitatea procesului de implementare a Semestrului European 2019, care se va finaliza cu adoptarea Recomandărilor Specifice de Țară în iunie 2019.

▪ O mai mare apropiere a proiectului european de cetățeni

Momentul alegerilor europene din 23-26 mai 2019, care marchează simbolic 40 de ani de la aniversarea primelor alegeri directe pentru Parlamentul European, va constitui un prilej deosebit pentru revitalizarea încrederii cetățenilor în viitorul UE. De asemenea, Summit-ul informal de la Sibiu, care va avea loc cu două săptămâni înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, constituie o oportunitate deosebită de a demonstra cetățenilor capacitatea Uniunii de a oferi o agendă de priorități conturată pe așteptările acestora, inclusiv ca răspuns la consultările cetățenești derulate pe parcursul anului 2018. Ca temă transversală, protejarea și „împuternicirea” cetățenilor se va realiza prin susținerea implicării lor sporite în procesele decizionale europene, precum și în reflecția

comună asupra viitorului proiectului european. În sens practic, Președinția României la Consiliul UE va urmări asigurarea unei mai bune comunicări către cetățeni a rezultatelor acțiunilor derulate la nivel UE (Communicating Europe), ca

urmare a consultărilor cetățenești și în perspectiva alegerilor europene, inclusiv din perspectiva stimulării unei mai bune „Cunoașteri despre Uniunea Europeană”, ca instrument de conștientizare și internalizare, în special la nivelul generației tinere, a parcursului și beneficiilor construcției europene.

Ca parte a eforturilor de a răspunde așteptărilor cetățenilor, Președinția României la Consiliul UE va urmări punerea în aplicare a Acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare, ca bază pentru un proces legislativ de calitate, eficient și eficace, clar și simplu, cu evitarea reglementării excesive și a sarcinilor administrative. Consultarea publică și evaluarea impactului inițiativelor legislative sunt elemente-cheie pentru atingerea acestui obiectiv. Președinția României la Consiliul UE va informa cu privire la evoluțiile/progresele înregistrate.

▪ Politica de extindere ca bază pentru asigurarea stabilității și prosperității

Președinția României la Consiliul UE va urmări avansarea politicii de extindere, ca instrument care a reușit să proiecteze stabilitate și securitate pe continentul european. Va acorda o atenție specială statelor candidate și potențialilor candidați, cu impact asupra asigurării stabilității și securității în regiune. Va urmări punerea în aplicare a principiilor, criteriilor și instrumentelor politicii de extindere, a prevederilor Acordurilor de Stabilizare și Asociere, precum și a deciziilor Consiliului Uniunii Europene, inclusiv a inițiativelor Comisiei Europene din Comunicarea privind O perspectivă credibilă de extindere și un angajament sporit al UE față de Balcanii de Vest.

Pe perioada Președinției României la Consiliul UE va continua procesul de implementare a Agendei adoptate la Summit-ul UE-Balcanii de Vest din 17 mai 2018 de la Sofia și se va urmări adoptarea de Concluzii unitare ale Consiliului privind extinderea, după publicarea Comunicării Comisiei Europene privind Pachetul extindere, în linie cu deciziile adoptate la reuniunea CAG din 26 iunie 2018. Președinția României la Consiliul UE va face eforturi pentru obținerea de progrese și facilitarea deciziilor politice în raport cu toți partenerii din procesul de extindere.

CONSILIUL ECONOMIC ȘI FINANCIAR

▪ Consolidarea Uniunii Economice și Monetare, Uniunii Bancare și avansarea Uniunii Piețelor de Capital

Președinția României la Consiliul UE, pe baza lucrărilor realizate de Președinția Austriei, dar și a rezultatelor Summit-ului Euro în format extins, își propune să continue demersurile menite să determine progrese în direcția consolidării Uniunii Economice și Monetare și a finalizării Uniunii Bancare, prin continuarea procesului de reducere a riscurilor – inclusiv în raport cu problematica creditelor neperformante –, sprijinirea discuțiilor referitoare la utilizarea Mecanismului European de Stabilitate ca stabilizator pentru Fondul unic de rezoluție, precum și a discuțiilor privind schema europeană de garantare a depozitelor. Aceste inițiative vor conduce la creșterea rezilienței Zonei Euro, cu impact asupra prosperității și stabilității economiei europene în ansamblu.

În realizarea tuturor acestor demersuri, Președinția României la Consiliul UE își propune să asigure un proces decizional deschis și transparent la nivel european, inclusiv în raport cu statele care nu sunt membre ale Zonei Euro.

Procesul de eliminare a barierelor în calea dezvoltării și integrării piețelor de capital europene trebuie să continue. În acest sens, Președinția României la Consiliul UE va lucra asupra propunerilor privind Uniunea Piețelor de Capital, în vederea reducerii la minimum a diferențelor de jurisdicție, a optimizării oportunităților pentru investitori și a accesului întreprinderilor mici și mijlocii la o gamă cât mai largă de resurse financiare.

În eforturile de dezvoltare a Uniunii Piețelor de Capital, Președinția României la Consiliul UE va avea în vedere aplicarea planului de acțiune Fintech și a finanțării sustenabile.

▪ Impozitare echitabilă și eficientă

Pornind de la așteptările cetățenilor privind capacitatea Uniunii de a identifica soluții viabile la problemele legate de impozitarea echitabilă, Președinția României la Consiliul UE va continua eforturile în direcția modernizării sistemului TVA și în special a regimului TVA în domeniul comerțului electronic. Pe aceeași linie, Președinția României la Consiliul UE este pregătită să sprijine dezbateri constructive privind baza fiscală comună a societăților.

Totodată, Președinția României la Consiliul UE va lucra asupra propunerilor privind impozitarea economiei digitale, luând în considerare, totodată, posibilitatea identificării unei soluții agreate în plan internațional. În funcție de progresele înregistrate pe parcursul Președinției Austriece, Președinția României la Consiliul UE își propune să finalizeze negocierile pe noile propuneri ale Comisiei referitoare la accize.

În vederea încurajării transparenței și a concurenței fiscale echitabile în plan global, Președinția României la Consiliul UE va continua lucrările de actualizare a listei UE a jurisdicțiilor necooperante în urma evaluării îndeplinirii angajamentelor luate de țările terțe.

Ca răspuns la solicitările Statelor Membre de consolidare a securității granițelor externe, Președinția României va lucra pe marginea proiectului de regulament privind finanțarea echipamentelor de control vamal ca prioritar. Președinția României la Consiliul UE își propune, de asemenea, să avanseze negocierile privind Regulamentul Customs post-2020, program ce sprijină dezvoltarea sistemelor electronice necesare implementării Codului Vamal al UE, activitatea autorităților vamale și cooperarea dintre acestea.

În vederea evitării dublei impozitări, dar și a distorsiunilor de ordin competitiv care pot apărea pe piața internă, Președinția României la Consiliul UE își propune să stimuleze discuțiile privind regulamentul Fiscalis post-2020, program de cooperare care permite administrațiilor fiscale naționale să facă schimb de informații și expertiză.

▪ Asigurarea coordonării politicilor economice la nivel european, cu scopul consolidării performanțelor și întăririi rezilienței economiilor

Președinția României la Consiliul UE va încuraja implementarea reformelor structurale și a investițiilor în UE, prin pregătirea dezbaterilor privind Semestrul European și asigurarea unui climat transparent care să faciliteze adoptarea de Concluzii privind Analiza anuală a creșterii, Raportul privind mecanismul de alertă și Recomandările pentru zona euro și aprobarea pachetului de Recomandări specifice de țară pentru perioada 2019-2020.

În vederea sprijinirii reformelor prioritare în toate statele membre, Președinția României la Consiliul UE va contribui la facilitarea discuțiilor cu privire la crearea unui Program de Sprijin pentru Reforme în cadrul viitorului buget european. Președinția României la Consiliul UE își propune avansarea negocierilor pe programul InvestEU, dedicat sprijinirii investițiilor la nivel UE, în toate statele membre.

Președinția României la Consiliul UE se va asigura că procedura de descărcare bugetară pentru bugetul 2017, implementarea viitoare a bugetului 2019 și lucrările pregătitoare pentru bugetul 2020 vor fi gestionate cât mai eficient posibil.

CONSILIUL OCUPARE, POLITICI SOCIALE, SĂNĂTATE, CONSUMATORI

▪ Mobilitatea forței de muncă și condițiile de muncă echitabile ca factori generatori de creștere și competitivitate pe piața internă

În domeniul ocupării forței de muncă și afacerilor sociale, Președinția României la Consiliul UE își propune să contribuie la promovarea principiului mobilității forței de muncă ca factor generator de creștere și competitivitate pe piața internă. Libera circulație a forței de muncă în cadrul UE reprezintă o formă de reflectare, în practică, a libertății fundamentale de circulație a persoanelor, consfințită în Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Această libertate presupune accesul nediscriminatoriu la locuri de muncă pe teritoriul Uniunii și este susținută de o serie de factori, precum egalitatea de tratament privind condițiile de muncă și accesul la securitate socială.

Pornind de la demersurile deja întreprinse la nivelul Uniunii, precum Strategia Europa 2020, Pilonul European al Drepturilor Sociale, Strategia Europeană privind Ocuparea, Președinția României la Consiliul UE va urmări consolidarea accesului lucrătorilor mobili la drepturile conferite prin Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene în raport cu munca prestată, în special în materie de securitate socială.

De asemenea, o atenție deosebită va fi acordată stimulării cooperării între serviciile publice de ocupare ale statelor membre și inspectoratele de muncă pentru reducerea unor elemente negative, precum: riscul de discriminare și munca nedeclarată; îmbunătățirea sistemului de informare/conștientizare a lucrătorilor mobili actuali sau potențiali cu privire la drepturile și obligațiile lor; identificarea unor factori care influențează mobilitatea forței de muncă, inclusiv identificarea aspectelor legate de reîntoarcerea lucrătorilor mobili în statele membre de origine și soluții practice de facilitare a reintegrării și menținerii voluntare a acestora pe piețele naționale ale muncii.

Având în vedere importanța subiectului, Președinția României la Consiliul UE își propune organizarea unei dezbateri privind mobilitatea forței de muncă, ca element de bază în asigurarea echilibrului pieței muncii. De asemenea, aspecte privind mobilitatea lucrătorilor vor fi discutate în cadrul reuniunii informale a Comitetului pentru ocuparea forței de muncă (EMCO) și a reuniunii grupului de lucru al coordonatorilor naționali EURES.

Pe segmentul legislativ, Președinția României la Consiliul UE va continua negocierile cu privire la propunerea de regulament de revizuire a Regulamentului nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială și a Regulamentului nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în practică a acestuia, urmărind asigurarea unei soluții corecte, nediscriminatorii și în linie cu obiectivul fundamental al liberei circulații.

Referitor la proiectul de regulament pentru instituirea unei Autorități Europene a Muncii (ELA), Președinția română va explora, alături de celelalte state membre, varianta optimă de definire a competențelor viitoarei Autorități și va urmări finalizarea negocierilor pe dosar.

Prevenirea riscurilor și promovarea unor condiții mai sigure și mai sănătoase la locul de muncă va constitui, de asemenea, o prioritate pentru Președinția României la Consiliul Uniunii Europene. Securitatea și sănătatea în muncă reprezintă unul dintre domeniile complexe ale politicii UE privind ocuparea forței de muncă, fiind parte integrantă a conceperii și organizării proceselor de muncă și are rolul de a preveni eventualele disfuncții, astfel încât procesul muncii să se desfășoare în condiții de maximă eficiență.

Președinția României la Consiliul UE are în vedere avansarea negocierilor pe marginea cadrului legislativ prin care se asigură protecția lucrătorilor și îmbunătățirea condițiilor de lucru, cu efecte directe atât asupra lucrătorului, cât și a productivității.

Totodată, Președinția României la Consiliul UE își propune să continue negocierile privind propunerea de revizuire a Directivei 2004/37/CE privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă. De asemenea, va promova Concluzii ale Consiliului privind asigurarea securității și sănătății în contextul noilor forme de muncă.

De asemenea, plenara Comitetului inspectorilor de muncă principali (SLIC) va fi dedicată conștientizării, din stadii timpurii, a tinerilor cu privire la sănătatea și securitatea în muncă. Va fi organizată și o dezbatere având ca scop principalele probleme de securitate și sănătate ocupațională în Europa.

▪ Promovarea egalității de gen și a independenței economice pentru femei și bărbați

În conformitate cu articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, promovarea egalității între femei și bărbați constituie unul dintre principiile fundamentale ale Uniunii. În mod similar, articolul 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene impune asigurarea egalității între femei și bărbați în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și salarizarea.

Un alt obiectiv al Președinției României la Consiliul UE este reprezentat de asigurarea de oportunități egale pentru femei și bărbați pe piața muncii, prin reducerea diferenței salariale între femei și bărbați și implementarea unor măsuri de asigurare a echilibrului dintre viața de familie și viața profesională. Este necesară reducerea decalajului dintre statele membre UE cu privire la rolul și poziția femeilor în societate, prin găsirea unui echilibru între veniturile salariale ale femeilor și cele ale bărbaților care influențează consolidarea independenței economice a femeilor.

Din perspectiva politicilor publice naționale, în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați, inclusiv pentru diminuarea inegalităților salariale între femei și bărbați, încurajarea antreprenoriatului feminin și promovarea unor acțiuni care contribuie la o mai mare reprezentare a femeilor în poziții de decizie, atât la nivelul instituțiilor publice, cât și în cadrul instituțiilor private.

Un rol important îl deține, în acest sens, promovarea egalității de gen ca factor important pentru promovarea unei creșteri echilibrate și incluzive, încurajarea gradului de ocupare în rândul femeilor influențând pozitiv eficiența pieței muncii.

În sprijinul acestor obiective, Președinția României la Consiliul Uniunii Europene va prelua negocierile cu Parlamentul European pe dosarul privind echilibrul dintre viața profesională și cea de familie a părințiilor și îngrijitorilor și va continua discuțiile cu privire la propunerea de Directivă privind îmbunătățirea echilibrului de gen în cazul administratorilor neexecutivi ai companiilor listate la bursă.

În context, Președinția României la Consiliul UE va organiza o serie de evenimente la nivel înalt privind egalitatea de șanse între femei și bărbați.

▪ Garantarea accesului la sănătate pentru toți cetățenii europeni

Printre obiectivele pe care Președinția României la Consiliul UE le are în vedere se află promovarea accesului universal al pacienților la medicamente, combaterea rezistenței antimicrobiene, îmbunătățirea acoperirii vaccinale, reducerea consumului excesiv de medicamente și îmbunătățirea controlului bolilor transmisibile. Totodată, mobilitatea pacientului va constitui o temă specială pentru Președinția României la Consiliul UE, care își propune, printre altele, să faciliteze un schimb de opinii privind stadiul aplicării Directivei privind asistența medicală transfrontalieră nr 24/2011/UE.

Președinția României la Consiliul UE intenționează organizarea unor dezbateri pe tema mobilității pacientului și a modalităților de impulsionare a cooperării între statele membre în ceea ce privește tratamentele pacienților cu boli rare în vârstă de până la 18 ani, precum și modalitatea de implementare a Directivei privind asistența medicală transfrontalieră nr. 24/2011/UE, pentru acești pacienți.

Continuarea eforturilor pentru accesul pacienților la medicamente constituie unul dintre cele mai importante aspecte pe care Președinția României la Consiliul UE le va urmări. Președinția va urmări să aducă o contribuție importantă la identificarea modului de creștere a acoperirii vaccinale în contextul amenințărilor la adresa sănătății publice, prin facilitarea unui schimb de bune practici și expertiză.

Rezistența la antimicrobiene (AMR) și infecțiile asociate va constitui, de asemenea, un subiect important pentru Președinția României la Consiliul UE. Unul dintre obiectivele principale va viza avansarea discuțiilor cu privire la abordarea comună în sectorul uman, veterinar și de mediu – One Health approach. Președinția va propune un set de Concluzii ale Consiliului UE privind combaterea rezistenței la anti-microbiene și a infecțiilor asociate asistenței medicale.

De asemenea, Președinția României la Consiliul UE va urmări continuarea negocierilor în cadrul Consiliului privind propunerea de regulament privind coordonarea în domeniul evaluării tehnologiilor medicale. O atenție deosebită va fi acordată și aspectelor legate de domeniul sănătății, în cadrul propunerii de regulament privind Fondul Social European (FSE+), succesor al Programului în domeniul sănătății al Uniunii Europene.

Digitalizarea în domeniul sănătății (e-Health) va constitui, de asemenea, o temă de interes pentru Președinția română, care va organiza o reuniune de nivel ministerial și a Rețelei de specialitate eHealth.

(Va urma)

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)