Economia europeană a intrat în al cincilea an de redresare, care se face simțită, în prezent, în toate statele membre ale UE. Se estimează că aceasta va continua, într-o mare măsură, într-un ritm constant, anul acesta și anul viitor. Conform previziunilor de primăvară ale Comisiei Europene (CE), se așteaptă ca România să aibă anul acesta o creștere economică de 4,3%, iar în zona euro, PIB-ul să înregistreze un spor de 1,7% în 2017 și, respectiv, 1,8% în 2018 (conform previziunilor de iarnă, creșterea preconizată a PIB-ului a fost de 1,6% în 2017 și, respectiv, 1,8% în 2018). Se estimează că în UE, în ansamblu, creșterea PIB-ului va rămâne constantă, la 1,9% în cei doi ani (comparativ cu 1,8% în ambii ani, conform previziunilor de iarnă). „Noile previziuni economice arată o creștere economică în UE din ce în ce mai puternică, iar șomajul continuă să scadă. Cu toate acestea, situația este foarte diferită de la un stat membru la altul, performanțe mai bune înregistrând economiile care au pus în aplicare mai multe reforme structurale ambițioase. Pentru a restabili echilibrul, avem nevoie, în întreaga Europă, de măsuri ferme de reformă, precum deschiderea piețelor produselor și serviciilor europene, modernizarea pieței forței de muncă și a sistemelor de protecție socială. Într-o epocă a schimbărilor demografice și tehnologice, trebuie ca și economiile noastre să evolueze, pentru a oferi mai multe oportunități și un nivel de trai mai bun pentru populație”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al CE pentru moneda euro și dialog social, comisar responsabil și pentru stabilitatea financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital.

România, avans susținut de consum

Țara noastră va înregistra o creștere economică solidă în 2017, de 4,3% (cu 0,1 puncte procentuale sub estimarea inclusă în raportul de țară publicat în februarie), susținută de relaxarea fiscală și creșterile salariale, se arată în raportul de primăvară al Comisie Europene, citat de News.ro, document care avertizează, însă, că deficitul bugetar va continua să crească, la 3,5% din PIB, din cauza reducerilor de taxe și a cheltuielilor publice ridicate. Totodată, proiectul legii salarizării unitare generează riscuri semnificative pentru estimările fiscale, potrivit Executivului UE. Pentru 2018, CE a menținut prognoza la un avans al PIB de 3,7%.

În cazul deficitului bugetar structural, Comisia prognozează că acesta va atinge 3,9% în 2017 și 4% în 2018.

În pofida creșterii solide a PIB, ponderea datoriilor în PIB va crește de la 38% în 2015 la 40,9% în 2018.

„Proiectul salarizării unitare implică un risc semnificativ pentru estimările fiscale, cu un posibil impact de -2% din PIB în 2018”, se mai arată în raport.

„Măsurile suplimentare de stimulare fiscală planificate în 2017 vor continua să susțină cererea internă, dar creșterea este prognozată să încetinească odată cu disiparea efectelor temporare ale acestora. În consecință, creșterea va continua să fie susținută de consum, stimulată de reducerile de taxe și creșterile de salarii și de pensii. Investițiile vor avea o contribuție modestă la creștere, odată cu implementarea unor proiecte finanțate cu fonduri UE”, se arată în raportul CE.

În privința inflației medii anuale, Comisia anticipează că va reveni în teritoriu pozitiv în acest an, la 1,1%, urmând ca în 2018 să atingă 3%. „Inflația va reveni treptat în banda de 2,5% +/- 1 punct procentual a Băncii Naționale, ca urmare a cererii interne solide, a majorărilor suplimentare de salarii și a măsurilor fiscale de stimulare suplimentare”, potrivit CE.

Principalul risc pentru perspective este posibilitatea adoptării unor noi măsuri de stimulare, care ar putea alimenta cererea internă pe termen scurt, în detrimentul sustenabilității finanțelor publice.

Amânarea sau absența unor reforme structurale de susținere a creșterii competitivității ar putea avea un efect de frânare a creșterii exporturilor, înrăutățind din acest motiv balanța externă, notează Comisia.

UE: Ponderea deficitului bugetar în PIB se va diminua

Economia globală s-a intensificat la sfârșitul anului trecut și începutul acestui an, pe măsură ce s-a accelerat, simultan, creșterea economică în numeroase țări cu economii dezvoltate și emergente. Se preconizează că, în acest an, creșterea mondială (exceptând UE) se va consolida la 3,7%, iar în 2018 la 3,9%, comparativ cu 3,2% în 2016 (cifră identică cu cea a previziunilor de iarnă), având în vedere că economia chineză rămâne robustă pe termen scurt și redresarea prețurilor produselor de bază sprijină alte economii emergente. Previziunile privind economia SUA au rămas, în mare măsură, neschimbate, față de cele din iarnă. În general, se așteaptă ca exporturile nete să fie neutre în ceea ce privește creșterea PIB-ului zonei euro în 2017 și 2018.

▪ O majorare temporară a inflației globale. Inflația a crescut în mod semnificativ în ultimele luni, în principal din cauza creșterilor prețului petrolului. Cu toate acestea, inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale energiei și ale produselor alimentare neprelucrate, a rămas relativ stabilă și cu mult sub media pe termen lung. Se preconizează că inflația în zona euro va crește de la 0,2% în 2016 la 1,6% în 2017, pentru a reveni la 1,3% în 2018, pe măsură ce efectul creșterii prețului petrolului se estompează.

▪ Încetinirea consumului privat în funcție de inflație și menținerea la același nivel a investițiilor. În 2016, consumul privat, principalul factor determinant al creșterii din ultimii ani, a sporit în cel mai rapid ritm înregistrat în ultimii 10 ani, dar se estimează că va scădea în acest an, ca urmare a faptului că inflația subminează parțial creșterea puterii de cumpărare a gospodăriilor. Întrucât se prevede o scădere a inflației pentru anul viitor, consumul privat ar trebui să crească din nou ușor. Se preconizează o creștere relativ constantă a investițiilor, dar acestea continuă să fie afectate de perspectivele modeste privind creșterea și de necesitatea de a se reduce în continuare nivelul de îndatorare din anumite sectoare. O serie de factori susțin redresarea treptată, cum ar fi creșterea ratelor de utilizare a capacității și a rentabilității întreprinderilor, precum și condiții de finanțare atractive, printre altele prin intermediul Planului de investiții pentru Europa.

▪ Rata șomajului continuă să scadă. Rata șomajului este, în continuare, în scădere, însă rămâne la un nivel ridicat în numeroase țări. În zona euro, se așteaptă ca rata șomajului să scadă la 9,4% în 2017 și, respectiv, la 8,9% în 2018, atingând cel mai redus nivel înregistrat de la începutul anului 2009. Acest fapt se datorează creșterii cererii interne, reformelor structurale și politicilor publice din anumite țări, menite să încurajeze crearea unui număr ridicat de locuri de muncă. În ceea ce privește UE, în ansamblul său, se preconizează o tendință similară, cu o scădere a ratei șomajului la 8% în 2017 și la 7,7% în 2018, acesta fiind cel mai redus nivel de la sfârșitul anului 2008.

▪ Starea finanțelor publice se îmbunătățește. Se preconizează că atât ponderea deficitului bugetar în PIB, cât și ponderea datoriei brute în PIB vor scădea în 2017 și în 2018, atât în zona euro, cât și în UE. Scăderea cheltuielilor cu dobânzile și moderarea salariilor din sectorul public ar trebui să asigure diminuarea în continuare a deficitului, deși într-un ritm mai lent decât în ultimii ani. În zona euro, ponderea deficitului public în PIB este preconizată să scadă de la 1,5% în 2016 la 1,4% în 2017 și la 1,3% în 2018, în timp ce, în UE, se așteaptă ca aceasta să scadă de la 1,7% în 2016 la 1,6% în 2017 și la 1,5% în 2018. Ponderea datoriei în PIB în zona euro este prevăzută să scadă de la 91,3% în 2016 la 90,3% în 2017 și la 89% în 2018, în timp ce ponderea datoriei în PIB în UE, în ansamblu, este prevăzută să scadă de la 85,1% în 2016 la 84,8% în 2017 și la 83,6% în 2018.

▪ Riscurile care afectează previziunile sunt mai echilibrate, însă valorile prognozate continuă să evolueze în sens negativ. Incertitudinea cu privire la perspectivele economice rămâne ridicată. În ansamblu, riscurile sunt mai echilibrate decât cele din iarnă, însă continuă să reflecte o evoluție negativă. Riscurile externe sunt legate, de exemplu, de evoluția politicii SUA în domeniul economic și comercial și de tensiunile geopolitice în sens larg. Programul de ajustare economică al Chinei, sănătatea sectorului bancar european și viitoarele negocieri cu Regatul Unit privind ieșirea acestei țări din UE sunt considerate, de asemenea, drept factori de risc potențiali de evoluție negativă a previziunilor. (Sursa: Comisia Europeană)