Previziunile economice din iarna anului 2020, publicate de Comisia Europeană (CE) la mijlocul lunii februarie, estimează că economia europeană va continua să urmeze o traiectorie de creștere constantă și moderată. Zona euro s-a bucurat până acum de cea mai lungă perioadă de creștere neîntreruptă de la introducerea monedei euro în 1999. Conform previziunilor, creșterea produsului intern brut (PIB) al României se va menține la valoarea de 3,8% în 2020 și va fi de 3,5% în 2021, în timp ce pentru zona euro aceasta va rămâne stabilă la 1,2 % în 2020 și în 2021, se precizează într-un comunicat al Executivului comunitar. Pentru UE în ansamblu se estimează o ușoară încetinire a creșterii la 1,4 % în 2020 și 2021, în scădere față de 1,5 % în 2019.

Creșterea economică va rămâne stabilă, susținută de cererea internă

Mediul extern continuă să conțină provocări. Cu toate acestea, crearea continuă de locuri de muncă, creșterea robustă a salariilor și o combinație de politici cu rol de susținere ar trebui să ajute economia europeană să mențină o traiectorie de creștere moderată. Consumul privat și investițiile, în particular în sectorul construcțiilor, vor continua să alimenteze creșterea economică. „Se estimează că investițiile publice, în special în infrastructura de transport și în cea digitală, vor crește semnificativ în mai multe state membre. Împreună cu semne încurajatoare de stabilizare în sectorul manufacturier și cu o posibilă reluare a creșterii fluxurilor comerciale mondiale, toate acestea ar trebui să permită economiei europene să își continue expansiunea. În același timp, acești factori par a fi insuficienți pentru a plasa viteza creșterii pe o treaptă superioară”, menţionează reprezentanţii CE.

O ușoară revizuire în sens ascendent a previziunilor privind inflația

Previziunea vizând inflația (indicele armonizat al prețurilor de consum) în zona euro a crescut la 1,3 % în 2020 și la 1,4 % în 2021, ceea ce reprezintă o creștere cu 0,1 puncte procentuale pentru cei doi ani față de previziunile economice din toamna anului 2019. Potrivit CE, această evoluție reflectă unele semne încurajatoare ale faptului că salariile mai mari s-ar putea reflecta în prețurile produselor de bază și precum și în estimări ușor mai mari în ceea ce privește prețul petrolului.

În UE, previziunea vizând inflația în 2020 a crescut, de asemenea, cu 0,1 puncte procentuale, ajungând la 1,5 %. Previziunea pentru 2021 rămâne neschimbată, situându-se la valoarea de 1,6 %.

Riscuri pentru previziuni

Deși unele riscuri de evoluție negativă s-au estompat, au apărut altele noi. În ansamblu, bilanțul riscurilor continuă să fie orientat în sens descendent.

Reprezentanţii CE subliniază că „Faza Unu” a acordului comercial dintre SUA și China a contribuit, într-o oarecare măsură, la reducerea riscurilor de evoluție negativă, însă gradul ridicat de incertitudine cu privire la politica comercială a SUA rămâne o barieră în calea unei redresări mai ample a optimismului economic. Tulburările sociale din America Latină riscă să deraieze redresarea economică a regiunii. Tensiunile geopolitice accentuate din Orientul Mijlociu au sporit riscul de conflict în regiune.

Deși există în prezent claritate în ceea ce privește relațiile comerciale dintre UE și Regatul Unit în cursul perioadei de tranziție, persistă o incertitudine considerabilă cu privire la viitorul noului parteneriat cu Regatul Unit. Epidemia cu coronavirusul „2019-nCoV”, care are implicații pentru sănătatea publică, pentru activitatea economică și pentru comerț, în special în China, este un nou risc de evoluție descendentă. Ipoteza de bază este că epidemia va atinge culmea ei în primul trimestru, cu efecte de propagare la nivel mondial relativ limitate. Totuși, cu cât durează mai mult, cu atât este mai mare posibilitatea unor efecte de domino asupra optimismului economic și a condițiilor de finanțare globală. Riscurile legate de schimbările climatice, deși în principal cu efecte pe termen lung, nu pot fi excluse pe termen scurt.

În ceea ce privește tendințele pozitive, este posibil ca economia europeană să beneficieze de pe urma unor politici fiscale mai expansioniste și mai favorabile creșterii economice și să se bucure de efecte pozitive determinate de condițiile mai ușoare de finanțare din unele state membre din zona euro.

Autorii documentului precizează că aceste previziuni se bazează pe un set de ipoteze tehnice referitoare la cursurile de schimb, la ratele dobânzilor și la prețurile produselor de bază, fiind întemeiate pe datele disponibile până la 29 ianuarie. Pentru toate celelalte date-sursă, incluzând ipotezele referitoare la politicile administrațiilor publice, previziunile iau în considerare datele disponibile până la 4 februarie, inclusiv. Cu excepția cazului în care politicile sunt anunțate în mod credibil și sunt detaliate în mod corespunzător, proiecțiile pornesc de la ipoteza că la nivelul politicilor nu se modifică nimic.

După cum se ştie, Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară și în toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflației tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro.

Următoarele previziuni economice ale Comisiei Europene vor fi cele din primăvara anului 2020, care sunt programate a fi publicate la 7 mai 2020.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)