Creștere economică în UE de 2,3% în 2017 și 2,1% în 2018, iar în România – de 5,7% în 2017 și 4,4% în 2018

Potrivit previziunilor economice de toamnă ale Comisiei Europene (CE), economia Zonei Euro este pe cale să crească în acest an în ritmul cel mai rapid din ultimul deceniu, cu o previziune de creștere a PIB-ului real de 2,2%, nivel care îl depășește substanțial pe cel din previziunile de primăvară (1,7%). Economia UE în ansamblu urmează, de asemenea, să depășească așteptările, cu o creștere solidă de 2,3% în acest an (de la 1,9% în primăvară). De asemenea, CE se așteaptă ca atât în Zona Euro, cât și în UE creșterea economică să se mențină la 2,1% în 2018 și la 1,9% în 2019 (previziunile de primăvară – 2018: 1,8% în Zona Euro, 1,9% în UE­). Pentru România, CE a majorat prognozele de creștere a economiei pentru 2017, de la 4,3% la 5,7%, pentru 2018 – de la 3,7% la 4,4%, iar pentru 2019 anticipează o majorare a PIB de 4,1%.

La nivelul UE, creșterea economică a depășit așteptările, dar se preconizează o ușoară atenuare

Economia europeană a funcționat semnificativ mai bine decât se aștepta în acest an, stimulată de un consum privat rezistent, de o creștere mai puternică pe plan mondial și de scăderea ratei șomajului. Investițiile se relansează, de asemenea, în contextul unor condiții de finanțare favorabile și al unui sentiment considerabil ameliorat în ceea ce privește economia, întrucât nesiguranța s-­a estompat. Economiile tuturor statelor membre sunt în creștere și piețele lor de muncă sunt în curs de ameliorare, însă creșterea salariilor este foarte lentă, se arată într-un comunicat al CE.

Un context politic în schimbare

Deși redresarea economică ciclică are loc deja de 18 trimestre neîntrerupte, ea rămâne incompletă, înregistrând încă, de exemplu, o încetinire semnificativă a pieței forței de muncă și o creștere a salariilor neobișnuit de mică. „Creșterea PIB-ului și inflația sunt, prin urmare, încă dependente de sprijin din partea politicilor. Banca Centrală Europeană și-a menținut politica monetară foarte acomodantă, în timp ce alte bănci centrale de la nivel mondial au început să crească ratele dobânzilor. Se preconizează că un număr de state membre din Zona Euro vor adopta politici fiscale expansioniste în 2018, dar orientarea fiscală generală a Zonei Euro ar trebui să rămână, în general, neutră”, se menționează în comunicat.

Rata estimată a șomajului în UE: 7,8% în 2017, 7,3% în 2018 și 7% în 2019

Crearea de locuri de muncă a fost susținută și condițiile de pe piața muncii urmează să beneficieze de creșterea cererii interne, mărirea moderată a salariilor și reformele structurale puse în aplicare în anumite state membre. Este de așteptat ca în acest an șomajul în Zona Euro să ajungă la o medie de 9,1%, cel mai scăzut nivel din 2009 până în prezent, întrucât numărul total de angajați atinge un nivel-record. În următorii doi ani, șomajul urmează să scadă în continuare până la 8,5% în 2018 și 7,9% în 2019. Rata șomajului în UE este estimată la 7,8% în acest an, 7,3% în 2018 și 7% în 2019. Crearea de locuri de muncă va fi moderată, întrucât stimulentele fiscale temporare vor scădea în anumite țări, iar penuria de competențe profesionale va apărea în alte state.

La nivel comunitar, perspective modeste ale inflației în contextul unei creșteri salariale lente

Rata inflației principalelor prețuri de consum a fluctuat în cursul primelor nouă luni ale anului sub influența efectelor de bază ale energiei. În schimb, inflația de bază, care exclude prețurile energiei și ale alimentelor neprelucrate, a crescut, însă rămâne modestă, reflectând impactul unei perioade prelungite de inflație scăzută, al creșterii reduse a salariilor, precum și al deficitului rezidual de pe piața muncii. În general, este de așteptat ca inflația să atingă o valoare medie de 1,5% în Zona Euro în acest an și să scadă la 1,4% în 2018, înainte de a se ridica la 1,6% în 2019.

Se preconizează că finanțele publice din Zona Euro se vor îmbunătăți mai mult decât era de așteptat în primăvară, îndeosebi mulțumită relansării creșterii economice. Este de așteptat ca soldul bugetar global să se îmbunătățească în aproape toate statele membre. În ipoteza menținerii acelorași politici, este de așteptat ca ponderea deficitului public general din zona euro în PIB să scadă la 0,8% în 2019 (1,1% în 2017 și 0,9% în 2018), în timp ce ponderea datoriei în PIB este de așteptat să scadă la 85,2% (89,3% în 2017 și 87,2% în 2018).

Riscurile la scara UE sunt, în general, echilibrate

Riscurile ca dezvoltările economice să se dovedească mai bune sau mai slabe decât cele preconizate sunt, în general, echilibrate. Principalele riscuri în sensul scăderii sunt externe, legate de tensiunile geopolitice ridicate (de exemplu, în peninsula coreeană), de condițiile financiare globale posibil mai stricte (de exemplu, ca efect al creșterii aversiunii față de risc), de adaptarea economică din China sau de extinderea unor politici protecționiste. În Uniunea Europeană, riscurile în sensul scăderii sunt legate de rezultatul negocierilor privind Brexit, de o mai mare apreciere a monedei euro și de rate ale dobânzii pe termen lung mai ridicate. În schimb, scăderea nesiguranței și îmbunătățirea moralului în Europa ar putea conduce la o creștere mai puternică decât cea preconizată și ar putea determina și o creștere economică mai puternică în restul lumii.

*

Potrivit CE, aceste previziuni se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la cursurile de schimb, ratele dobânzilor și prețurile produselor de bază la data de 23 octombrie a.c. Pentru toate celelalte date integrate, inclusiv ipotezele privind politicile publice, aceste previziuni iau în considerare informațiile disponibile până la data de 23 octombrie a.c., inclusiv. Cu excepția cazului în care politicile sunt anunțate în mod credibil și sunt detaliate în mod corespunzător, proiecțiile presupun absența modificărilor de politică.

Începând din 2018, CE anunță că va reveni la publicarea a două previziuni complete (de primăvară și de toamnă) și două previziuni intermediare (de iarnă și de vară) în fiecare an, în locul celor trei previziuni complete în iarnă, primăvară și toamnă pe care le realiza în fiecare an începând din 2012. Previziunile intermediare vor acoperi PIB-­ul anual și trimestrial și inflația pentru anul în curs și anii următori pentru toate statele membre și Zona Euro, precum și agregatele UE. „Revenirea la vechiul model de previziuni reflectă nevoile reduse de supraveghere fiscală deosebit de frecventă și repune calendarul de previziuni al Comisiei pe aceeași linie cu cel al altor instituții (de exemplu, Banca Centrală Europeană, Fondul Monetar Internațional, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)”, precizează CE.