Primăriile din țară au obținut venituri de peste 452 milioane de lei din utilizarea locurilor de parcare și din amenzile acordate în 2023, în creștere față de suma de 314,5 milioane lei colectată în anul precedent, relevă a cincea ediție a analizei Inventarul Parcărilor Publice realizate de Integratorul de soluții inteligente la cheie Vegacomp Consulting și Parking Data. Potrivit unui comunicat citat de Agerpres, România dispunea, în 2023, de peste 1,35 milioane de locuri de parcare publice, față de 1,299 milioane în 2022.

„În cei cinci ani de analiză, vedem anul 2022 ca un an de cotitură pentru evoluția parcărilor din București. Observăm, astfel, o creștere a numărului locurilor de parcare de doar 23% - de la 244.342 în 2020 la 300.359 în 2023 - și o creștere a veniturilor de aproape șapte ori în cinci ani, în 2023 fiind duble față de anul precedent”, a declarat Cornel Bărbuț, CEO al Vegacomp Consulting, citat în comunicat.

Conform analizei, Bucureștiul aduce aproximativ 40% din veniturile totale înregistrate în țară, cu 300.359 locuri de parcare.

Tariful pentru parcările de reședință variază între 30 și 120 lei în localitățile mici, respectiv între 70 și 600 lei în orașele mari. Pentru abonamente, prețurile de închiriere variază între 15 lei/lună și 1.000 lei/lună. Aceste tarife s-au păstrat și în 2023, modificările fiind insesizabile față de anul anterior. Tariful orar de ocupare pentru parcările publice cu plată variază între 1 și 5 lei, cu excepția Clujului și Oradiei, unde limita maximă ajunge la 10 lei.

„Am continuat și în acest an să colectăm date și cu privire la cea de-a treia sursă de venituri din parcări, provenind din serviciile adiacente parcărilor, cum ar fi ridicarea mașinilor parcate neregulamentar sau blocarea roților mașinilor șoferilor care nu au plătit taxa de parcare. Aceste venituri au fost în 2023 de 9.158.731 lei, iar în 2022, de 7,713 milioane lei. În acest clasament avem Craiova lider, urmat de Sectorul 4 și, foarte aproape, Constanța”, a adaugat Bărbuț.

O evoluție încurajatoare este înregistrată la nivelul locurilor dedicate persoanelor cu dizabilități, care ajung la 33.729, față de cele 29.218 din 2022 sau față de 13.728 în 2019.

Bucureștiul conduce detașat, tratat comasat la nivel de primărie general și sectoare, cu 300.359 locuri de parcare în 2023. Defalcat, Timișoara ocupă prima poziție, cu 83.500 locuri publice de parcare, urmată de Sector 3 cu 80.363 de locuri și Brașov cu 66.161 locuri de parcare. Următoarele 4 orașe își păstrează locurile și ordinea din anul anterior: Iași, Cluj, Craiova și Pitești.

De asemenea, numărul locurilor de parcare inteligente din România era în creștere la 12.154 în 13 orașe, comparativ cu 9.742 în 2019. În 2022, topul era condus, la foarte mare distanță, de Cluj-Napoca, cu 3.505, față de 7.705 locuri de parcare inteligente în 2021, și Iași cu 970 de locuri. În 2023, Iași conduce topul cu 1.042 de locuri, urmat de Craiova cu 1.026.

Mobilitatea urbană în România a fost mult timp dominată de mașini și transport public, dar în ultimii ani bicicletele au câștigat teren ca mijloc de transport alternativ, mai arată raportul.

Clasamentul locurilor de parcare tip bike box pentru bicicliști plasează orașul Cluj-Napoca pe primul loc, cu 19 parcări și 928 locuri, urmat de Sectorul 6 al Capitalei, cu 17 parcări și 700 locuri și orașul Bacău, cu 14 parcări și 336 locuri.

Ca metodologie, raportul se axează pe adrese trimise la 325 de primării din România, dintre care au răspuns solicitării 310 orașe, față de 304 în ediția anterioară. Pentru București, au fost incluse șapte primării în acest raport. Documentul include informațiile prelevate de la primării, verificate și comparate cu raportările precedente și din alte surse relevante, în perioada 1 august - 15 septembrie 2024.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)