La cumpăna calendaristică dintre vară și toamnă, viața culturală a țării a înregistrat o spectaculoasă relansare prin manifestări de amploare din domeniul filmului, teatrului, artelor vizuale și, nu în ultimul rând, al muzicii. Festivalul „George Enescu” ține, incontestabil, „capul de afiș” prin concerte, orchestre și interpreți de cea mai înaltă calitate. Este, însă, prea devreme pentru un bilanț al acestui eveniment care aduce, în fiecare zi, strălucire prin participări și programe de excepție. În schimb, alte manifestări de mai mică amploare merită să fie consemnate și comentate date fiind succesele prestigioase acumulate la activul lor. De departe, în acest context, se remarcă Festivalul Limba română desfășurat la Brașov, în zilele de 30 și 31 august a.c.

Se știe că, la 31 august în fiecare an, se celebrează Ziua Limbii române, ca semn de profund respect față de ceea ce este definitoriu, emblematic pentru fiecare națiune: limba, cea întemeietoare de identitate, de gândire și acțiune în spațiile naționale și universale.

Cum este firesc, festivalul a prilejuit prezentarea de opere literare (în special) care se constituie în veritabile mărturii, peste timp, ale expresivității, ale frumuseții limbii române. Dar, ceea ce a fost remarcabil s-a reliefat, cu deosebită pregnanță, la dezbaterile desfășurate în diferite sesiuni ale acestei manifestări. Nota comună a intervențiilor a constituit-o preocuparea prioritară, însoțită de îngrijorări legitime privind „atentatele” la adresa limbii române și de propunerea de soluții în vederea opririi și eliminării unor fenomene deosebit de nocive.

Chiar dacă ne vom limita la trecerea în revistă a unor comunicări, urmate de discuții, va fi evident că „la ordinea zilei” se află teme de cel mai mare interes public. Astfel, au fost tratate – cu accente critice, dar și cu deschideri spre rezolvări practice – aspectele esențiale privind rolul școlii în cultivarea limbii române, influența proceselor de globalizare (pozitive și negative) asupra modului în care românii scriu și vorbesc, alterarea limbajului sub impactul tabloidizării, al abuzului de „importuri” lexicale, al publicității și subtitrării filmelor, al diminutivării în exces, modalitățile de utilizare a mijloacelor de comunicare în masă în vederea intensificării educației tuturor cetățenilor în spiritul respectului față de limba moștenită „de la moși-strămoși”.

O asemenea tematică vastă confirmă și reconfirmă necesitatea abordării problemelor limbii române într-o manieră multidisciplinară, fapt demonstrat și de Festivalul de la Brașov, care a oferit un cadru favorabil pentru exprimarea opiniilor multor specialiști – cadre didactice, scriitori, sociologi, psihologi, comunicatori, analiști din presa scrisă și audiovizuală, actori, regizori, muzicieni, consultanți în materie de relații publice.

Manifestarea a mai adus în atenție un fapt deosebit de semnificativ, și anume implicarea în demersurile de cultivare a limbii române a creatorilor de toate genurile, mai ales a reprezentanților Uniunii Scriitorilor, a autorităților locale și a instituțiilor de învățământ. Principala gazdă a fost Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” din Brașov. La rândul lor, primăria municipiului, teatrele din Brașov, Chișinău, Iași, Opera și Filarmonica din localitate au contribuit semnificativ la reușita întregului Festival.

Fiind vorba despre prima ediție, avem toate motivele să considerăm că s-au pus astfel bazele unei manifestări cu mari șanse de a deveni tradițională, de amploare națională, pe măsura obiectivelor nobile pe care și le-a propus: cultivarea limbii române, dublată de respectul necondiționat față de tot ceea ce o definește în scrisul și vorbirea fiecăruia dintre noi.