CECCAR Business Magazine ❖ Nr. 4, 7-13 februarie 2017 ❖ Document |
a+
a-
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Raport privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020 (II)
Continuăm să publicăm fragmente din documentul care fundamentează proiectele de buget pentru anul 2017. Așa cum am relevat în numărul precedent, primul capitol al Raportului a fost consacrat unor aspecte de principiu reliefate pe fondul evoluțiilor economico-sociale la nivel regional, european și mondial. În cele ce urmează, vom reda următorul capitol din document (vezi prima parte). Capitolul 2 Coordonate ale construcției bugetare pe anul 20172.1. Obiectivele politicii fiscale și bugetare pe anul 2017Modelul economic pe care Guvernul îl va aplica începând cu 2017 este unul care vizează asumarea unor strategii privind creșterea economică, care să determine un număr semnificativ de noi locuri de muncă, venituri mai mari pentru categorii sociale importante, reducerea inegalităților sociale, creșterea accesului populației la servicii de calitate și la resurse. Consolidarea stabilității macroeconomice concomitent cu creșterea investițiilor publice și private vor fi de natură să asigure convergența nominală și reală cu nivelul mediu de dezvoltare din Uniunea Europeană. În acest context, România stabilește următoarele obiective ale construcției bugetare pentru anul 2017 și orizontul 2018-2020:
FUNDAMENTAREA OBIECTIVELOR ȘI INDICATORILOR MACROECONOMICI 1. Stimularea, continuarea, consolidarea și menținerea unei creșteri economice inteligente, sustenabile și incluzive, de natură a furniza premisele consolidării unui stat puternic, proactiv și a unei societăți echilibrate, pentru a mări încrederea investitorilor în economia românească; Cadrul macroeconomic configurat pentru perioada 2017-2020 a luat în considerare măsurile fiscal bugetare adoptate în perioada 2015-2016, reprezentate de prevederile noului Cod fiscal, stimulative atât pentru populație cât și mediul investițional și de afaceri, majorările salariale adoptate cu impact asupra consumului și investiției, actele normative adoptate de noul Guvern la începutul anului 2017 care vor sta la baza fundamentării indicatorilor bugetari pentru anul 2017, asigurându-se astfel caracterul predictibil și sustenabil al acestora. Proiecția indicatorilor bugetari pentru perioada 2016-2020 - % din PIB
Sursa MFP ● Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2017 reprezintă 31,2 % din PIB, 32,4 % în anul 2018 urmând ca în anul 2020 să reprezinte 32,8% din PIB, evoluție determinată de evoluția indicatorilor macroeconomici pe orizontul de referență, precum și de actele normative adoptate până la acest moment. ● Cheltuielile bugetare proiectate pentru anul 2017 reprezintă 34,2% din PIB, ajungând în anul 2020 la 34,8 % din PIB, consemnându-se o creștere de 0,6 puncte procentuale, în condițiile în care cheltuielile cu investițiile cresc cu 2,0 puncte procentuale în 2020 față de 2017. De remarcat că pentru anul 2016 se estimează un deficit bugetar cash de 2,41 % din PIB, ceea ce corespunde unui deficit ESA de 2,82 % din PIB și unui deficit structural de 2,57% din PIB. În aceste condiții, se constată că soldul structural se abate de la MTO (1% din PIB) începând cu anul 2016. Această evolutie a fost determinată de relaxarea fiscală începută în perioada 2015-2016 (noul cod fiscal și majorările salariale și ale unor drepturi de natura asistenței sociale) și continuată prin măsurile adoptate recent de noul Guvern, (creșterea salariului minim, eliminare contribuții pentru pensionari, neimpozitarea pensiilor sub 2000 lei, adoptarea legii privind eliminarea a 102 taxe, creșterea valorii punctului de pensii) care produc efecte începând cu anul 2017. ● Pentru anul 2017 se estimează un nivel al deficitului bugetar (cash) de 2,96 % din PIB, în timp ce deficitul ESA este estimat la 2,98 % din PIB, care se încadrează în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB potrivit prevederilor Tratatului de la Maastricht. Pe orizontul de referință 2018-2020, acesta va intra pe o traiectorie de ajustare începând din anul 2018, fiind prognozat să ajungă în anul 2019 la 2,53% din PIB și în anul 2020 la 2,02% din PIB. Conform Notificării fiscale publicată de Eurostat în octombrie 2016, România înregistra al treilea cel mai redus nivel al deficitului bugetar (de 0,8 % din PIB) după Republica Cehă (0,6% din PIB) și Lituania (0,2 % din PIB). În contextul celor prezentate mai sus, în termeni structurali, se estimează pe orizontul de referință o deviere de la Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu (OTM) stabilit pentru România, respectiv 1% din P.I.B., deficitul structural pe anul 2017 fiind estimat la 2,91% din P.I.B., în anul 2018 la 2,97% din P.I.B., urmând să înregistreze o traiectorie descendentă începând cu anul 2019, respectiv 2020. Chiar în condițiile manifestării acestui risc, devierea de la OTM s-ar produce în condițiile menținerii, pe întreg orizontul de planificare, a unui nivel sustenabil al datoriei publice de sub 40% din PIB. Estimarea soldului bugetar structural, în pofida faptului că reflectă mai fidel poziția fiscală a unei economii, prezintă o anumită incertitudine asociată proiecției acestuia. Astfel, valoarea soldului structural este dependentă de nivelul decalajului de producție, la rândul său dependent de PIB potențial, o mărime neobservabilă care este supusă deseori unor revizuiri mai mult sau mai puțin semnificative în funcție de revizuirea datelor statistice și de metodologia folosită. Înregistrarea de către deficitul ESA și a celui structural a unor valori mai mici către sfârșitul intervalului de prognoză față de anul 2016, va avea în vedere păstrarea echilibrelor macroeconomice restaurate cu atâta efort, condiție esențială a unui proces sustenabil de convergență reală. Evoluția estimată pentru anul 2017 a principalilor indicatori macroeconomici și bugetari este următoarea:
Notă: Eventuale neconcordanțe la însumare sunt ca urmare a rotunjirilor. *) Consumul guvernamental include consumul individual și consumul colectiv al administrației publice
Notă: Eventuale neconcordanțe la însumare sunt ca urmare a rotunjirilor. Creșterea economică pentru anul 2017 este estimată la 5,2% cu contribuția următorilor factori: ✔ Cererea internă va reprezenta motorul creșterii economice, iar pe latura ofertei se estimează o îmbunătățire a activității economice în toate sectoarele, în special în ramurile industriale cu potențial ridicat de export și în sectorul construcțiilor, care poate fructifica necesarul de infrastructură existent. ✔ Ritmul mediu anual de creștere a formării brute de capital fix va fi de 7,2%. ✔ Cheltuielile cu consumul final al populației se vor majora cu 7,2%. ✔ Măsuri care să asigure o mai bună participare pe piața muncii în scopul atingerii până în 2020 a unei rate de ocupare de 70% pentru populația în vârstă de 20-64 ani, în concordanță cu prioritățile Strategiei Europa 2020, context în care vor fi inițiate o serie de reforme și inițiative, menite să promoveze o piață a muncii performantă, dinamică și flexibilă care să asigure accesul majorității cetățenilor la locuri de muncă de calitate, în funcție de competențele și abilitățile lor, la venituri decente și fără discriminare. Se așteaptă o majorare a numărului de salariați de 4,3%, concomitent cu reducerea ratei șomajului înregistrat la 4,3% la sfârșitul anului 2017. ✔ Susținerea mediului de afaceri pentru a crea premisele unei creșteri sustenabile. ● Începând cu 1 ianuarie 2017, au fost promovate măsuri care să susțină investițiile, prin aplicarea nelimitată în timp a facilității fiscale de scutire de impozit a profitului reinvestit, impactul economic așteptat îl reprezintă creșterea atractivității mediului investițional, creșterea competitivității și a productivității muncii. ● Pentru stimularea activităților de inovare, cercetare și dezvoltare în vederea creării de locuri de muncă bine plătite, încurajarea capitalului autohton, atragerea investițiilor străine directe mai ales în sectoarele cu valoare adăugată ridicată, contribuabilii care desfășoară exclusiv activități de inovare, cercetare-dezvoltare sunt scutiți de la plata impozitului pe profit în primii 10 ani de activitate, începând cu anul 2017. ● Începând cu februarie 2017, pentru susținerea mediului de afaceri prin încurajarea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor au fost luate următoarele măsuri :
● Sprijinirea sectorului IMM -contributor de importanță strategică la creșterea economică și crearea de locuri de muncă, sectorul întreprinderilor mici și mijlocii va beneficia din partea statului de finanțarea unor scheme privind ajutorul de stat având ca obiectiv dezvoltarea regională prin stimularea realizării de investiții, creării de noi locuri de muncă, modernizarea sau dezvoltarea IMM-urilor, asigurarea dezvoltării economice durabile; Programe derulate pe orizontul 2008 – 2016
Scheme de ajutor de stat H.G. ✔ HG nr. 1.680/2008 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile În prezent sunt 40 de proiecte de investiții aprobate în perioada 2009-2014, care totalizează 4.657,51 mil. lei și vor crea 12.377 noi locuri de muncă ✔ HG nr. 753/2008 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind dezvoltarea regională prin stimularea investițiilor În prezent sunt 2 proiecte de investiții aprobate în perioada 2008-2014, care totalizează 1.533,78 mil. lei care și vor crea 1.012 noi locuri de muncă. ✔ HG nr. 332/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă Numărul total estimat al întreprinderilor care urmează să beneficieze de ajutor de stat în baza schemei este de 1.700. Prin această schemă se intenționează încurajarea participării active a întreprinderilor la reducerea decalajelor economice dintre regiuni și redresarea economiei românești, prin realizarea de investiții și crearea a peste 35.000 de noi locuri de muncă. ✔ HG nr. 807/2014 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie Numărul total estimat al întreprinderilor care urmează să beneficieze de ajutor de stat în baza schemei este de 150 întreprinderi. ✔ Stimularea potențialului de creștere economică –o modalitate concretă prin care pot fi livrate concomitent societății un avans economic solid și menținerea echilibrelor interne și externe ale economiei prin politici structurale care să conducă la câștiguri permanente de productivitate. ➔ Reforme structurale în sectorul companiilor, respectiv îmbunătățirea guvernanței corporative reprezintă o prioritate pentru guvern, vizând reforma managementului privat la companiile de stat din domenii strategice (cu contracte standard, criterii de performanță și plată în funcție de performanță). ➔ Consolidarea investițiilor publice, în special în infrastructură, prin îmbunătățirea productivității totale a factorilor, prin investiții în cercetare și inovare și prin creșterea eficienței energetice, este esențială pentru stimularea creșterii potențiale, care ar genera o expansiune economică mai echilibrată.
Guvernul își propune accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru a ajunge la o rată de 72,5% până la 31 decembrie 2020 și 100% până la 31 decembrie 2023. În exercițiul financiar 2014-2020 alocarea totală a României este de peste 43 miliarde euro,din care 22,9 miliarde euro prin Politica de Coeziune și aproximativ 20 miliarde euro prin Politica Agricolă Comună și Politica Maritimă Integrată, ceea ce reprezintă o soluție pentru stimularea economiei mai ales în contextul constrângerilor impuse de noul pact fiscal. 2. Alocarea unor sume importante pentru susținerea investițiilor publice prin prioritizarea investițiilor publice semnificative pentru asigurarea infrastructurii și serviciilor, pentru îmbunătățirea calității vieții, cu efect multiplicator și aport direct la formarea brută de capital fix; Cheltuielile de investiții în perioada 2015-2020
Notă: Cheltuielile de investiții cuprind cheltuielile aferente programelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare (FEN postaderare), cheltuieli de capital și cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă. În perioada 2015-2020 cheltuielile de investiții s-au situat in permanență semnificativ peste nivelul deficitului bugetar. Investițiile susținute din fonduri naționale și europene, dar și măsurile conținute de noul Cod fiscal , precum și măsurile fiscale adoptate la începutul anului 2017 pot determina încurajarea mediului de afaceri să investească. O prioritate majoră a Guvernului o reprezintă îmbunătățirea procesului de evaluare, selecție, prioritizare și implementare a investițiilor publice, pentru a spori absorbția fondurilor europene, în vederea descongestionării spațiului fiscal și a susținerii creșterii economice. În anul 2017 cheltuielile destinate investițiilor însumează 39,4 miliarde lei, reprezentând aproximativ 4,8 % în PIB, pentru ca în anul 2018 acestea să fie estimate la 47,6 miliarde lei, în anul 2019 estimarea se situează la 63,5 miliarde lei și o pondere în PIB de 6,7 % din PIB , în anul 2020 acestea sunt estimate la 69,2 miliarde lei , respectiv o creștere de 29,8 miliarde lei față de anul 2017. 3. Crearea unei politici fiscale predictibile pentru susținerea mediului de afaceri și stimularea investițiilor în sectoarele cu valoare adaugată ridicată, simplificarea fiscalității și fluidizarea proceselor interne, care să creeze premisa unei creșteri economice sustenabile; Eliminarea celor 102 taxe printr-un act normativ cu putere de lege continuă procesul de simplificare a fiscalității și de debirocratizare început în ultimii ani, contribuind la creșterea consumului, creșterea încrederii în instituțiile statului dar și la o poziționare mai bună a României în clasamentele mondiale de tip Doing Business, pentru ca în anul 2018 țara noastră să ajungă în rândul țărilor cu cel mai mic număr de taxe din lume, dar și cu cea mai mică povară fiscală. Principalele măsuri fiscale întreprinse în anul 2017 și perspectiva 2018-2019 sunt prezentate pe larg în capitolul 4 al raportului. 4. Măsuri adoptate de Guvern privind stimularea consumului prin adoptarea unor măsuri salariale pentru unele categorii de personal din sectorul bugetar, concomitent cu adoptarea unor măsuri sociale pentru asigurarea protecției sociale și securității sociale pentru persoane vârstnice, pensionari, studenți și categoriile cele mai vulnerabile. Programul de guvernare asumat de Guvern în domeniul muncii, protecției sociale, familiei, persoanelor vârstnice răspunde, în primul rând, nevoilor și cerințelor dezvoltării României pentru perioada 2017-2020. Impletirea strategiilor de creștere economică cu cele sociale vor avea ca obiectiv principal asigurarea unui parcurs constant către îmbunătățirea nivelului de trai al populației, pentru întărirea coeziunii sociale și reducerea decalajelor față de statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Principalele masuri:
5. Dezvoltarea și diversificarea instrumentelor de management al datoriei publice Datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, s-a situat la sfârșitul anului 2015 la un nivel de 37,9% din PIB, net inferior plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. Din datoria guvernamentală, la sfârșitul anului 2015, datoria internă a reprezentat 19,0% din PIB, iar datoria externă a fost de 18,9% din PIB. De asemenea, la sfârșitul lunii noiembrie 2016, datoria guvernamentală a reprezentat 37,9% din PIB, din care datoria internă a reprezentat 19,6% din PIB, iar datoria externă a fost de 18,3% din PIB. La nivelul țărilor membre ale Uniunii Europene, la sfârșitul trimestrului II 2016, România s-a situat pe locul 4 între statele membre UE cu cel mai scăzut nivel de îndatorare, după Estonia (9,7%), Luxemburg (22,0%) si Bulgaria (29,4%). Comparații UE (% datoria guvernamentală în PIB) Sursă: Eurostat newsrelease euroindicators 205/2016 – 24 octombrie 2016 În anul 2016 finanțarea deficitului bugetului de stat și refinanțarea datoriei publice guvernamentale s-a realizat în principal din surse interne și în completare din surse externe, MFP continuând să mențină o abordare flexibilă și transparentă în realizarea procesului de finanțare, și a reacționat prompt la modificarile contextului de piață și în comportamentul investitorilor. Randamentele titlurilor de stat au urmat un trend descendent în primele trei trimestre ale anului 2016, ulterior evoluția în creștere a acestora fiind marcată în principal de o serie de evenimente externe, cum ar fi rezultatele alegerilor din SUA și așteptările mediului investițional de creștere a dobânzii de referință de către Rezerva Federală a SUA, concretizate prin creșterea dobânzii cu 25 bps de către FED în ședința din luna decembrie. Votul din Marea Britanie de ieșire din Uniunea Europeană din luna iunie 2016 nu a avut un impact negativ asupra randamentelor, dimpotrivă acestea au înregistrat scăderi, România fiind singura țară din regiune cu cele mai accentuate reduceri ale randamentelor. Cu toate că alegerile din SUA au generat începând cu luna noiembrie o serie de creșteri ale randamentelor, acestea se situează sub nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2015, îndeosebi pe maturitati mai mari de 3 ani. Evoluția curbei de randamente a titlurilor de stat pe piața primară Sursa: MFP 6. Îmbunătățirea și consolidarea guvernanței bugetare, creșterea transparenței bugetare și eficientizarea cheltuielilor publice Ministerul Finanțelor Publice acordă o atenție deosebită procesului de instituționalizare a analizei cheltuielilor publice, prin cearea unei structuri responsabile cu realizarea acestor analize si elaborarea unor recomandari pertinente pentru ministere care sa conducă la o alocare optimă a resurselor. Transparentizarea si eficientizarea cheltuielilor publice vor contribui la creșterea spațiului fiscal pentru investiții, îmbunătățirea sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu și lung, creșterea capacității de absorbție a fondurilor europene și creșterea predictibilității politicii bugetare pe termen mediu. 2.2 Obiectivul bugetar pe termen mediu2.2.1 PIB potențial și output-gapÎn intervalul 2017-2020, produsul intern brut potențial va crește cu un ritm mediu anual de 5,1%. Aceste estimări s-au realizat utilizând metodologia comună și agreată la nivelul tuturor celor 28 de state membre. Această evoluție prognozată a PIB potențial este rezultatul unor contribuții pozitive ale tuturor factorilor de producție, cea mai importantă fiind cea a productivității totale a factorilor, urmată de contribuția importantă a stocului de capital. Trebuie menționat faptul că efectele redresării economice se reflectă în creșterea numărului de locuri de muncă, precum și în îmbunătățirea ratei de ocupare a forței de muncă. Astfel, factorul muncă (exprimat prin numărul total de ore lucrate) trece la o contribuție pozitivă la creșterea potențială începând cu anul 2016. Output-gap, diferența dintre nivelurile PIB și PIB potențial exprimată ca procent din PIB potențial, se închide în anul 2018. - Contribuția factorilor la creșterea PIB potențial -
Notă: Diferențele la însumare, unde este cazul, se datorează rotunjirilor Sursa: Comisia Națională de Prognoză Ritmul mediu anual de creștre a PIB potențial estimat de Comisia Europeană este de 3,7% pentru intervalul 2017-2018. Pentru aceeași perioadă ritmul mediu anual de creștere în estimările naționale este de 4,9%. Această discrepanță de circa 1 punct procentual provine, în principal din două surse, respectiv dinamici mai mari ale formării brute de capital fix în cazul prognozei naționale și un orizont de prognoză de 2 ani în cazul DGECFIN (2018) față de unul de 4 ani în cazul statelor membre (2020). De asemenea, este de menționat că estimările Comisiei Europene sunt cele din Prognoza de toamnă 2016, în care creșterea economică pentru anii 2017 și 2018 nu ia în considerare impactul măsurilor din Programul de guvernare, fiind mult sub cadrul macroeconomic avut în vedere la fundamentarea bugetului pe 2017. 2.2.2 Evoluția deficitului structural în perioada 2014-2020 Deficite bugetare în perioada 2014-2020 - % din PIB
sursă: Eurostat, Previziunile de toamnă 2016 ale CE, MFP și CNP Evoluția deficitelor bugetare în România în perioada 2014-2020 % în PIB După cum se observă in tabelul de mai sus, România a înregistrat progrese depline în ceea ce privește încadrarea în obiectivul bugetar pe termen mediu, definit în termeni de deficit structural în perioada 2014 - 2015, care a atins un nivel de 0,6% din PIB, și respectiv 0,5 % din PIB, ceea ce corespunde prevederilor Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea și Guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare. Se constată că soldul structural se abate de la MTO (1% din PIB) începând cu anul 2016. Motivul principal pentru care se înregistrează această evoluție îl constituie relaxarea fiscală începută în perioada 2015-2016 (noul cod fiscal și majorările salariale și ale unor drepturi de natura asistenței sociale) și continuată prin măsurile adoptate recent (eliminarea contribuțiilor pentru pensionari, neimpozitarea pensiilor sub 2000 lei, lege privind eliminarea a 102 taxe) care produc efecte începând cu anul 2017, precum și prin măsurile prevăzute de Programul de guvernare 2017-2020. În contextul celor prezentate mai sus, în termeni structurali, se estimează o deviere pe orizontul de referință de la Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu (OTM) stabilit pentru România, respectiv 1% din P.I.B., deficitul structural pe anul 2017 fiind estimat la 2,91 % din P.I.B., în anul 2018 la 2,97% din P.I.B. urmând să înregistreze o traiectorie descendentă începând cu anul 2019, respectiv 2020. Chiar în condițiile manifestării acestui risc, devierea de la OTM s-ar produce în condițiile menținerii, pe întreg orizontul de planificare, a unui nivel sustenabil al datoriei publice de sub 40% din PIB, obiectivul final al regulilor europene în materia deficitului bugetar fiind astfel asigurat. 2.2.3 Importanța respectării obiectivului bugetar pe termen mediuRecuperarea din devierea OTM începând cu anul 2019 ar putea genera spațiu fiscal suficient pentru unele măsuri discreționare de politică bugetară, de exemplu, creșterea investițiilor publice în infrastructură. Recuperarea din deviere la finele intervalului de prognoză este necesară și din punct de vedere al faptului că o deteriorare a poziției structurale a finanțelor publice ar avea drept consecință o reacție potențială a piețelor cu consecințe asupra majorării costurilor de finanțare a deficitului bugetar. (Va urma)
Cuvinte-cheie:
document, guvern, Ministerul Finanțelor Publice, MFP, bugetul de stat, situația macroeconomică, construcția bugetară
|