CECCAR Business Magazine ❖ Nr. 9, 14-20 martie 2017 ❖ Document |
a+
a-
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Raport privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020 (VII)
În numărul de față, prezentăm prima parte a capitolului 7 al documentului elaborat de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice (MFP), în vederea fundamentării bugetului general consolidat pentru anul 2017. (vezi episoadele anterioare) Capitolul 7 Perspective bugetare pentru perioada 2017-20197.1 Politica fiscal-bugetară pe termen mediuPolitica de deficit bugetar continua să susțină în mod direct creșterea economică, în marja permisă de Tratatul de la Maastricht, respectiv un deficit bugetar ESA de sub 3% din PIB. Astfel, pe fondul măsurilor de relaxare fiscală începută în perioada 2015-2016 în scopul stimulării creșterii economice (noul cod fiscal și majorările salariale și ale unor drepturi de natura asistenței sociale) și continuată prin măsurile adoptate recent (eliminare contribuții de asigurări sociale de sănătate pentru pensionari, neimpozitare pensii sub 2000 lei, majorare salarii pentru unele categorii de bugetari, creștere punct de pensie la 1000 lei de la 1 iulie 2017, ș.a.) care produc efecte începând cu anul 2017, se estimează că deficitul bugetar ESA va înregistra o creștere în anul 2017, fără a depăși limita de 3% din PIB stabilită prin Tratatul de la Maastricht, urmată însă de revenirea, începând cu anul 2018, pe o traiectorie de ajustare raportat la PIB. În termeni structurali, se manifestă o deviere de la Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu (în engleză prescurtat: MTO) stabilit pentru România, respectiv 1% din PIB, dar cu perspectiva de a reintra pe o traiectorie de convergență către MTO începând cu anul 2019. Devierea de la MTO se produce însă cu menținerea, pe întreg orizontul de planificare, a unui nivel sustenabil al datoriei publice de sub 40% din PIB, obiectivul final al regulilor europene în materia deficitului bugetar fiind astfel asigurat.
Notă: Din cauza rotunjirilor este posibil ca totalul să nu fie egal cu suma componentelor. Veniturile bugetare Direcțiile de acțiune pe termen mediu au în vedere:
Estimarea evoluției principalelor categorii de impozite și taxe pe perioada 2018-2020 are la bază cea mai recentă proiecție a indicatorilor macroeconomici, corelată cu evoluția încasărilor precum și cu modificările legislative. În valoare nominală veniturile bugetare sunt proiectate în creștere la sfârșitul orizontului de prognoză cu peste 30% față de nivelul din anul 2017. În termeni nominali, impozitul pe profit și impozitul pe venit sunt estimate în creștere cu peste 24% și respectiv 40% în anul 2020 fată de anul 2017, în timp ce veniturile din contribuții de asigurări sociale sunt estimate cu o dinamică nominală pozitivă de peste 39%. Modificări legislative care influențează impozitul pe profit:
Impozitul pe venit este influențat negativ de aplicarea prevederii Legii nr.2/2017 privind neimpozitarea pensiilor sub 2000 lei si modificarea impozitului pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal conform Ordonanței de urgență nr. 3/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 Contribuțiile de asigurări sociale sunt influențate pozitiv de prevederea din Ordonanța de urgență nr. 3/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal referitoare la eliminarea plafonului de 5 câștiguri salariale medii brute pentru calculul contribuției de asigurări sociale de stat și de sănătate atât pentru veniturile din salarii si asimilate salariilor cât și pentru calculul contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile realizate de către persoanele fizice din investiții și alte surse. Pe de altă parte, contribuțiile de asigurări sociale de sănătate sunt influențate negativ de eliminarea plății contribuției de sănătate de către pensionari conform Legii nr.2/2017 și eliminarea de la calcul contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate a veniturilor realizate din investiții și alte surse în condițiile în care cei în cauză realizează și venituri din salarii și asimilate salariilor, pensii, venituri din activități independente. Totodată, contribuțiile de asigurări sociale sunt influențate de menținerea în 2017 a cotei de contribuție aferentă fondurilor de pensii administrate privat de 5,1% la nivelul aferent anului 2016. În termeni nominali taxa pe valoarea adăugată este estimată cu o dinamică nominală pozitivă de peste 20% la sfârșitul orizontului de prognoză. Referitor la TVA, începând cu 1 ianuarie 2017 cota standard de TVA s-a redus de la 20% la 19%, s-a introdus Regimul special pentru agricultori din punct de vedere TVA. Suplimentar, de la 1 august 2016 s-a realizat extinderea aplicării cotei de TVA de 9% pentru livrarea de îngrășăminte și de pesticide utilizate în agricultură, semințe și alte produse agricole destinate însămânțării sau plantării, precum și pentru prestările de servicii de tipul celor specifice utilizate în sectorul agricol. Încasările din accize sunt estimate cu dinamică nominală negativă în anul 2017 pe fondul diminuării planificate a nivelului accizelor pentru anumite produse energetice, însă își reiau ritmul de creștere începând cu anul 2018. Cheltuielile bugetare Ponderea în PIB a cheltuielilor bugetare totale se mentine pe un trend ascendent pe prima parte a intervalului de prognoză, în principal datorită traiectoriei cheltuielilor de investiții. Cheltuielile de personal și cele de natura asistenței sociale se majorează la începutul orizontului de prognoză atât în valoare nominală cât și ca pondere în PIB pe fondul măsurilor recent adoptate la începutul anului 2017. Către finalul orizontului de programare acestea își diminuează dinamica nominală sub cea a produsului intern brut pentru a crea mai mult spațiu fiscal pentru cheltuielile de investiții. Pe termen mediu cheltuielile cu dobânzile au o traiectorie cvasi-stabilă ca pondere în PIB, situându-se în jurul nivelului de 1,3 - 1,4%. Reducerea ponderii în PIB a celorlalte naturi de cheltuieli crează spațiu fiscal pentru majorarea substanțială a cheltuielilor de investiții de la 4,8% din PIB în 2017 la 6,8% din PIB în anul 2020 în condițiile asigurării unei ajustări a deficitului bugetar cash în medie cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în fiecare din ultimii doi ani ai intervalului de prognoză. 7.2 Finanțări de la Uniunea Europeană1. FONDURI STRUCTURALE ȘI DE COEZIUNE A. Principalele evoluții în perioada 2015 - 2016 Anul 2015 a reprezentat un an de o importanță majoră, cu provocări semnificative, având în vedere suprapunerea implementării a două perioade de programare. Pe de-o parte, pentru cadrul financiar 2007 – 2013, data de 31 decembrie 2015 a reprezentat termenul limită de eligibilitate a cheltuielilor efectuate de beneficiari, în consecință fiind depuse eforturi astfel încât proiectele să poată fi finalizate în perioada de eligibilitate, pentru a evita suportarea din bugetele proprii a sumelor necesare finalizării. Pe de altă parte, pe parcursul anului 2015 au fost aprobate majoritatea programelor operaționale finanțate din fondurile europene structurale și de investiții 2014-2020 (FESI), ulterior demarându-se implementarea acestora. Totodată, 2016 este un an important pentru procesul de gestionare a fondurilor europene, deoarece autoritățile de management transmit către Autoritatea de Certificare și Plată, în conformitate cu calendarul stabilit conform HG 678/2015 privind închiderea programelor operaționale finanțate în perioada 2007–2013, ultimele declarații de cheltuieli aferente acestui cadru financiar. De asemenea, pentru cadrul financiar 2014 - 2020 sunt întreprinse multiple acțiuni în sensul:
Acțiuni aferente cadrului financiar multianual (CFM) 2007 – 2013
Acțiuni aferente CFM 2014 - 2020
B. Stadiul implementăriiI. Instrumente structurale - CFM 2007-2013 Alocările fondurilor Structurale și de Coeziune Alocarea pentru Romania a fondurilor Structurale și de Coeziune pentru perioada 2007-2013 a fost de 19,67 miliarde euro, din care 19,05 miliarde euro [1] pentru programele operaționale aferente obiectivului „Convergență”, iar 0,46 miliarde pentru obiectivul „Cooperare Teritorială Europeană”. Din totalul de 19,05 miliarde euro, 12,53 miliarde euro reprezintă fonduri structurale (Fond European de Dezvoltare Regională și Fondul Social European) și 6,52 miliarde euro, Fond de Coeziune. La data de 31 decembrie 2016, stadiul implementării programelor operaționale finanțate în cadrul obectivului „Convergență” se prezintă astfel: Rata de absorbție curentă [2] Valoarea declarațiilor de cheltuieli care au fost transmise Comisiei Europene este de 15,5 miliarde euro, ceea ce reprezintă o rată de absorbție curentă de aprox. 81 % din alocarea UE pentru perioada 2007-2013. Rata rambursărilor [3] Suma totală primită de România de la Comisia Europeană pentru perioada 2007-2013 este de 16,99 miliarde euro, ceea ce reprezintă aprox. 89% din alocarea UE pentru perioada 2007-2013. Din această sumă, 2,11 miliarde euro reprezintă pre-finanțări, în timp ce 14,88 miliarde euro reprezintă sume rambursate de către Comisia Europeană, rata rambursărilor fiind de 78% din totalul alocat pentru perioada 2007-2013. Repartizarea pe tipuri de fond a sumelor solicitate CE și rambursate de către aceasta, se prezintă astfel: mil. euro
MFE estimează că rata finală de absorbție va fi de aprox. 80% din alocarea exercițiului financiar 2007-2013, aceasta putând fi însă stabilită numai după transmiterea de către România, până la data de 31 Martie 2017, a pachetului de închidere către CE, acceptarea acestuia și plata soldului final. II. Fonduri Structurale Europene și de Investiții – CFM 2014-2020 Începând cu anul 2015, au fost lansate 74 apeluri de proiecte pentru cele 6 programe operaționale (PO) gestionate de Ministerul Fondurilor Europene (PO Infrastructură Mare, Capital Uman, Competitivitate, Asistență Tehnică) și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (PO Regional, Capacitate Administrativă) și un număr de 52 apeluri de proiecte pentru programele gestionate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Bugetul total lansat pentru aceste apeluri este de aprox. 18 miliarde euro, reprezentând 48% din alocarea totală de aprox. 37 miliarde euro disponibilă pentru implementarea acestor programe. Pentru exercițiul financiar 2014-2020, s-au primit de la CE fonduri de prefinanțare pe toate programele, în cuantum de 1,68 miliarde euro, reprezentând 5,39% din alocarea UE de aproximativ 31,28 miliarde euro. În plus față de avansuri, au fost realizate rambursări de către CE de cca. 560 milioane euro pentru PNDR și pentru POAD, ceea ce reprezintă aprox. 1,8% din alocarea UE. De asemenea, până la data de 15 decembrie a.c., au fost semnate 30.265 contracte de finanțare în valoare totală de peste 2,4 miliarde euro. În conformitate cu prevederile regulamentelor europene aplicabile actualei perioade de programare, rambursarea cheltuielilor declarate se va putea realiza după finalizarea procesului de desemnare a autorităților implicate în sistemul de management și control al fondurilor, care implică evaluarea acestora de către Autoritatea de Audit din România și emiterea unei opinii cu privire la conformitatea sistemului cu cerințele de acreditare. Astfel, momentul obținerii desemnării poate conduce la întârzieri în implementare și poate afecta fluxul de numerar în cadrul programelor operaționale deoarece sumele plătite la nivel național către beneficiari nu pot fi declarate CE și solicitate la rambursare. Anul 2016 implică și un alt aspect prevăzut de regulamentele Comisiei Europene în ceea ce privește implementarea fondurilor 2014-2020, respectiv condiționalitățile ex-ante care reprezintă condiții prealabile necesare pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor, a căror îndeplinire trebuie garantată de fiecare Stat Membru. România și-a asumat prin Acordul de Parteneriat îndeplinirea unui număr de 36 de condiționalități ex-ante, din diverse domenii, care trebuie realizate până la 31 decembrie 2016. Neîndeplinirea lor conduce, potrivit regulamentelor UE, la suspendarea plăților intermediare de către Comisie pentru acele priorități din programe cărora li se aplică conditionalitățile, iar alocarea financiară aferentă va fi redistribuită către alte priorități unde conditionalitățile ex-ante au fost îndeplinite. În cazul condiționalităților ex-ante cu caracter orizontal, precum cea referitoare la achizițiile publice, există riscul suspendării plăților intermediare pentru toate programele. Responsabilitatea îndeplinirii condiționalităților ex–ante revine ministerelor de linie, deoarece acestea vizează existența politicilor/strategiilor/legislațiilor sectoriale. MFE coordonează procesul de monitorizare a stadiului îndeplinirii condiționalităților și informează periodic Guvernul cu privire la măsurile care se impun. C. Măsuri implementate și planificate în domeniul fondurilor europene I. Măsuri implementate în perioada 2015 – 2016 Principalele măsuri întreprinse în perioada 2015 – 2016 au vizat pe de-o parte procesul de închidere a programelor operaționale 2007 – 2013, iar pe de altă parte procesul de desemnare a autorităților implicate în gestionarea fondurilor ESI și începerea implementării programelor operaționale aferente perioadei 2014 - 2020. Astfel, la nivelul Ministerului Fondurilor Europene s-au întreprins o serie de măsuri, dintre care menționăm:
II. Măsuri planificate pentru accelerarea absorbției fondurilor ESI În ceea ce privește măsurile de accelerare a absorbției fondurilor ESI, un accent deosebit va fi acordat următoarelor:
D. Stadiul implementării cadrului legal și instituțional privind fondurile ESI pentru cadrul financiar multianual 2014-2020, alte acte normative necesare pentru consolidarea și creșterea absorbției Cadrul instituțional de coordonare și gestionare a fondurilor ESI este reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 398/2015 pentru stabilirea cadrului instituțional de coordonare și gestionare a fondurilor europene structurale și de investiții și pentru asigurarea continuității cadrului instituțional de coordonare și gestionare a instrumentelor structurale 2007-2013, care a fost elaborată în temeiul Regulamentului nr. 1303/2013. Actul normativ stabilește instituțiile/structurile implicate în coordonarea, gestionarea și controlul fondurilor ESI, atribuțiile acestora precum și relațiile autorității de coordonare (Ministerul Fondurilor Europene) cu autoritățile de management, autoritățile de certificare și autoritatea de audit, relațiile între aceste autorități, precum și relațiile dintre aceste autorități și Comisia Europeană. În prezent, cadrul instituțional a fost modificat, în vederea eficientizării activității la nivelul Programului Operațional Capital Uman, prin preluarea de către Ministerul Fondurilor Europene a organismelor intermediare regionale din subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. În acest sens, a fost adoptată Ordonanța de Urgență nr. 23/2016 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a fondurilor structurale și de investiții europene. Prin Ordonanța de Urgență nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor, a fost desemnat Ministerul Transporturilor ca organism intermediar pentru Programul Operațional Infrastructură Mare, având în vedere faptul că aproximativ 56% din fondurile Programului Operațional Infrastructură Mare, respectiv 6,8 mld. euro, sunt orientate spre dezvoltarea infrastructurii de transport, iar Ministerul Transporturilor are sub autoritate majoritatea beneficiarilor Programului Operațional Infrastructura Mare din domeniul transporturilor. HG nr. 398/2015 a fost modificată, pentru actualizarea dispozițiilor referitoare la cadrul instituțional de coordonare și gestionare a FESI. De asemenea, a fost aprobată HG nr. 399/2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune 2014-2020 prin care sunt reglementate următoarele aspecte:
Prevederile privind eligibilitatea reglementează inclusiv situația în care autoritatea de management, în exercitarea funcției de gestionare a programului, conform art. 125 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, acordă asistență financiară nerambursabilă instituției publice din care face parte. Prin OUG nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 93/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 40/2015 se stabilește cadrul financiar general pentru gestionarea asistenței financiare nerambursabile alocate României din Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune și Fondul de Ajutor European destinat celor mai defavorizate persoane în perioada de programare 2014-2020, precum și a prefinanțării și cofinanțării aferente acestei asistențe, în vederea asigurării unui management financiar eficient al acestor fonduri. În plus, au fost inițiate protocoale de colaborare cu Agenția Națională pentru Integritate precum și cu alte instituții care pot sprijini procesul de implementare a acestor fonduri și au fost semnate protocoale cu Agenția Națională de Administrare Fiscală și Agenția Națională pentru Achiziții Publice. E. Fondurile aferente CFM 2014-2020, alocarea acestora pe politica de coeziune și pe politica agricolă comună, pe obiective distincte, precum și programele operaționale ce vor fi finanțate din aceste fonduri În exercițiul financiar 2014-2020 alocarea totală a României este de peste 43 miliarde euro, din care 22,9 miliarde euro prin Politica de Coeziune și aproximativ 20 miliarde euro prin Politica Agricolă Comună și Politica Maritimă Integrată.
Programelor Operaționale sprijinite din FESI 2014-2020 li se adaugă Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate, cu finanțare din Fondul European pentru Ajutorarea Persoanelor cele mai Defavorizate (FEAD), cu o alocare totală de 441 milioane euro pentru perioada 2014-2020 și Programele de cooperare teritorială europeană, cu o alocare totală de 450 milioane euro din fondurile aferente obiectivului cooperării teritoriale europene. În vederea asigurării complementarității și valorificării sinergiilor între intervențiile care vor fi finanțate din diferitele fonduri ESI, este importantă asigurarea unei bune coordonări în etapa de implementare a intervențiilor. Pe baza lecțiilor învățate în perioada 2007-2013 și noilor provocări pe care le aduce arhitectura specifică fondurilor pentru perioada 2014-2020, este avută în vedere dezvoltarea unui mecanism de coordonare cu structuri pe 3 niveluri (coordonare strategică, coordonare la nivel tematic și la nivel operațional), așa cum a fost stabilit la nivelul Acordului de Parteneriat. Rolul acestui mecanism este de a asigura coordonarea strategică și complementaritatea intervențiilor pe parcursul implementării programelor finanțate din FESI, urmărind în același timp, coerența, sinergiile și demarcarea cu alte programe/ instrumente naționale și europene. Alocarea orientativă pe obiectiv tematic UE pentru fiecare dintre fondurile ESI Sumele alocate României pentru cadrul financiar multianual 2014-2020, pe total, pe ani, pe obictive distincte și pe programe operaționale NOTE DE SUBSOL [1] Alocarea UE pentru programele operaționale aferente obiectivului „Convergență” a fost diminuată ca urmare a dezangajării automate de fonduri, în anul 2012, în cuantum de 0,16 miliarde euro. [2] Rata de absorbție curentă reprezintă raportul dintre valoarea declarațiilor de cheltuieli transmise Comisiei Europene și alocarea totală aferentă perioadei 2007-2013. [3] Rata rambursărilor reprezintă raportul dintre valoarea sumelor plătite de către Comisia Europeană și alocarea totală aferentă programelor operaționale. (Va urma) |